Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce se întâmplă când aduni 2.000 de fondatori, creatori și investitori în același oraș? FOMO: antreprenoriatul românesc intră în altă ligă

FOMO 2025

Într-o săptămână obișnuită de mai, Bucureștiul se poate simți ca un oraș care aleargă din inerție. Dar între 21 și 25 mai, un alt ritm i-a schimbat pulsul. Mii de oameni – fondatori, creatori, investitori și curioși – au venit la FOMO 2025, un festival care nu a semănat nici cu un eveniment clasic de business, nici cu unul de lifestyle. A fost cu mult mai mult: o scenă pe care s-au testat idei, s-au creat conexiuni și s-au spus lucruri esențiale despre cum construiești azi, în România și în lume.

Pentru cinci zile, Bucureștiul a devenit epicentrul unei mișcări antreprenoriale. Cinci scene, 70 de speakeri, idei care nu se termină pe scenă

FOMO – the Festival of Modern Owners. Prima ediție a adunat peste 2.000 de participanți, confirmând că festivalul devine, de la prima ediție, un reper european pentru fondatori, investitori, creatori și profesioniști care transformă idei în realitate.

Pe cele cinci scene – Sala Palatului, Grădina Alhambra, Sala Luceafărul, Apollo 111 și Nook – s-au derulat conferințe, workshopuri, sesiuni de Q&A și dezbateri cu 70 de speakeri, dintre care 7 internaționali, printre care:

Steven Bartlett, creatorul The Diary of a CEO, într-o conversație memorabilă despre vulnerabilitate, branding personal și viitorul AI; 

Sara Al Madani, antreprenoare din Emiratele Arabe Unite, care a vorbit despre curajul de a construi cu autenticitate într-o lume standardizată;

Simon Squibb, fondator HelpBnk, care a provocat publicul să regândească noțiunea de antreprenoriat;

Daniel Priestley, autor și consultant, cu o lecție clară despre cum vinzi doar după ce construiești piața și vizibilitatea;

Un festival care a fost și viral – la propriu

FOMO 2025 a avut un impact digital remarcabil: în ultimele 30 de zile, festivalul a generat un reach de peste 6 milioane în social media, conținutul oficial și postările participanților devenind virale pe Instagram, LinkedIn, TikTok și Facebook. 

În același interval, platforma www.modernowners.com a înregistrat peste 30.000 de vizitatori unici, semn clar că FOMO trece dincolo de eveniment și devine o comunitate activă, conectată permanent.

Vocea organizatorilor: „FOMO nu mai e doar un festival – e începutul unei mișcări”

„FOMO 2025 a fost dovada clară că există în România o comunitate vie de oameni care vor mai mult – mai mult sens, mai mult curaj, mai mult impact. Ne-am bucurat de peste 2.000 de participanți în fiecare zi, iar energia lor a depășit toate așteptările. Toți speakerii străini au ținut să ne spună că au fost plăcut surprinși de România, datorită oamenilor întâlniți aici, iar Ari Scott ne-a numit «a hidden gem». Am văzut și oameni veniți de departe, din Germania, Spania, Olanda, Marea Britanie si Republica Dominicană, care au găsit aici idei, conexiuni și validare. Pentru noi, FOMO nu mai e doar un festival – e începutul unei mișcări. Iar pentru 2026, abia așteptăm să ne așezăm la masă și să discutăm despre ce putem face în plus. Mă bucur enorm de impactul pe care l-a avut prima ediție, și, după cum am spus și la începutul proiectului - you can not do it alone. Jos pălăria pentru întreaga echipă FOMO, niște oameni minunați care s-au implicat peste măsură și au făcut FOMO așa cum a fost. Mulțumesc tuturor participanților pentru încredere. FOMO este despre ei și pentru ei.” a spus Robert Graur, co-fondator FOMO – The Festival of Modern Owners.

Finalul ediției 2025: o petrecere care a spus totul despre energie

Finalul ediției 2025 a fost pe măsura intensității trăite. Seara de duminică s-a încheiat cu o petrecere imensă la Grădina Alhambra, unde sute de persoane s-au reunit pentru a celebra o săptămână plină de idei, emoție și noi conexiuni.

Prezență diplomatică și un dialog despre AI în România

Printre participanții la FOMO 2025 s-a aflat și Giles Portman, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care a revenit la festival după ce a fost prezent și la conferința de presă FOMO, în urmă cu două săptămâni. În cadrul evenimentului, ambasadorul a avut o discuție privată fantastică cu Steven Bartlett despre oportunitățile extraordinare privind AI și tehnologie în România. În plus, a aflat câteva dintre secretele succesului lui Steven.

Următoarea ediție prinde deja contur

Biletele pentru FOMO 2026 au fost deja puse în vânzare, iar reacția publicului a fost rapidă: câteva sute de bilete s-au epuizat în primele ore.

FOMO nu este doar un eveniment. Este o comunitate în creștere, un spațiu de întâlnire între energie antreprenorială, conținut de top și dorința de a construi viitorul, aici, în România.

Organizatorii pregătesc deja ediția din 2026, care va aduce pe scenă noi voci globale, formate inovatoare și mai multe oportunități de învățare, conectare și colaborare.

FOMO – The Festival Of Modern Owners este un eveniment prezentat de George. Primul banking inteligent, o inovație BCR, și susținut de Aqua Carpatica, Regina Maria și Bog’Art.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult