Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce se va întâmpla cu sectorul cultural în lumea de după Covid?

Ziua supraviețurii

Imagine din timpul Zilei Supraviețurii - acțiunea de protest a artiștilor independenți afectați de criza provocată de pandemie, desfășurată în martie, în fața Ministerului Culturii. Foto: Ilona Andrei/ Inquam Photos

Faptul că aproape întreaga sferă culturală a fost profund afectată de pandemie nu e o noutate. Nu doresc să discut despre felul in care pandemia a afectat comunitatea artistică sau despre situaţia tot mai disperată în care tot mai mulţi artişti se regăsesc azi. Nu voi discuta nici despre situaţia economică în care artiştii independenţi se află, spre deosebire de cei ce au acumulat deja o oarecare stabilitate financiară, şi nici măcar despre sentimentul de ,,castrare” prin care vasta majoritate a artiştilor trec din cauza măsurilor de prevenire a răspândire a virusului. Măsurile adoptate de guvern, funcţionale sau nu, au scopul de a preveni moartea unor cetăţeni şi controlul unei situaţii speciale. Discuţia pe care o propun este despre ce se va întâmpla în acel „după Covid” pe care toţi îl dorim în sfera sectorului cultural.

Orice încercare de a defini arta, de a găsi un răspuns la întrebarea ,,Ce-i, dom’le, şi arta asta?”, a fost până azi fie incomplet, fie rigid şi născut din judecăţi de valoare subiective şi înguste. Această precizare este importantă deoarece nu doresc să discut numai despre sectorul artistic universal acceptat ca fiind ,,artă”, ci despre întreg fenomenul artistic, fie el mainstream sau underground, educat sau amator, cult, aparţinând unei elite sau unor grupuri închise, sau popular, aparţinând tuturor. Lărgind graniţele unei definiţii ce vede arta ca fenomen ce necesită un creator, un produs artistic şi o comunitate ce acceptă în unanimitate acel produs ca fiind artă, punând accentul pe comunitatea necesară existenţei artei în sine, putem afirma că arta reprezintă un element fundamental în construcţia şi coagularea unei societăţi umane. Totodată creatorul produce efectul de coagulare prin raportarea la sentimentele acestei colectivităţi.

De la începutul pandemiei şi până acum, artiştii nu au dormit, ci au continuat să traducă sentimentele colectivităţii în produse artistice, manifeste, ş.a.m.d. Totuşi, pandemia a produs diviziuni extreme în cadrul societăţii. Ce a lipsit a fost tocmai posibilitatea existenţei unui loc al întâlnirii consumatorului cu produsul artistic. Iubitorii de teatru nu au avut teatru, iubitorii de cinema nu au avut cinema. Festivalurile, lăutăria, vernisajul ş.a.m.d. au lipsit. Nu consider că aş exagera afirmând că societatea a fost lipsită de întâlnirea cu sinele colectiv.

Astfel, acceptând ideea că umanitatea este unită prin accesul la artă, putem vedea în încurajarea manifestărilor artistice o potenţială soluţie în lumea post-Covid pentru rezolvarea problemei tot mai evidente a diviziunilor produse de pandemie, restricţii şi izolare. Totodată, consider legătura strânsă dintre entertainment şi HoReCa un fapt de la sine înţeles. Sectorul cultural reprezintă unul dintre combustibilii importanţi ce generează şi stimulează atât consum, cât şi turism într-o oarecare măsură. Aşadar, întrebarea ,,Ce se va întâmpla cu sectorul cultural în lumea de după Covid?” impune, cred eu, cel puţin trei alte întrebări în concluzia deschisă a acestui articol.

Dacă relaţia dintre HoReCa şi cultură/ manifestare artistică a dus la pierderi economice semnificative, se impune o intervenţie financiară a statului în perioada de recuperare post-Covid pentru redresarea rapidă a acestor două sectoare? Dacă lipsa locului întâlnirii dintre om şi sentimentul colectiv a produs diviziuni profunde şi manifestări radicale ale nemulţumirii în societate, se impune necesitatea unui stimul coerent în refacerea infrastructurilor ce facilitează această întâlnire pentru o re-coagulare a societăţii? Va fi reevaluată importanţa sectorului cultural în menţinerea unei societăţi coerente sau va fi acesta abandonat şi lăsat să-şi construiască singur reconstrucţia? Deocamdată, rămâne de văzut ce înţelege premierul Cîțu prin ,,revenire la normalitate”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult