Ce a lipsit a fost tocmai posibilitatea existenței unui loc al întâlnirii consumatorului cu produsul artistic. Iubitorii de teatru nu au avut teatru, iubitorii de cinema nu au avut cinema. (Foto: Ilona Andrei/ Inquam Photos)

Sculptor din București. Care muncește din greu. Fie ger, fie caniculă se află pe șantier. Restaurează ornamentele caselor vechi din oraș ca să poată trăi. Pe cine interesează povestea unui om care doar creează și muncește, fără să aibă contracte dolofane cu statul?

„Eu am lista mea de esențiali: logic, cei din prima linie, cei în vârstă și cu boli. Cât despre mine, eu am numai vești bune: nu sunt nici bolnav, nu am nici vârsta și nici un job care să mă oblige, ca pe omul de la supermarket, să încasez nu știu câte răsuflări în figură. Dar simbolic, în societate, eu nu vreau să fiu ultimul pe listă”, spune Dan Perjovschi.

Dat fiind că arta naște controverse, tinerii artiști expuși (și aș vrea să citiți cu atenție cuvântul EXPUȘI, înțelegându-l pe toate palierele sale semantice), alături de curatori și de gazda expoziției, ar trebui să conștienteze faptul că cel puțin acest aspect a fost bifat din plin.

„Toată lumea are nevoie de emoție și, dacă ne uităm roată în jurul lumii, toți artiștii, disperați în felul lor și conducătorii de instituții culturale au căutat formule prin care cei însingurați să primească mângâiere, visare, speranță.”

Pandemia de coronavirus i-a inspirat pe artiștii stradali din lumea întreagă să creeze lucrări despre efectele crizei COVID-19 asupra societății. Pe pereții din marile orașe au apărut lucrări care impresionează, emoționează sau, pur și simplu, îi fac pe oameni să râdă. Cum este cazul acestui graffiti din Berlin, care îl înfățișează pe Gollum din „Stăpânul inelelor”, în timp ce ține în mână o rolă de hârtie igienică. Pe bula de dialog scrie: „Neprețuitul meu”. (Foto: Maja Hitij/Getty Images)

Narcisa Pheres s-a apucat de bijuterii acum 20 de ani. Totul a pornit de la faptul că era îndrăgostită de antichități și de artă veche. Și unii colecționari o rugau să le restaureze bijuterii de epocă. Așa a ajuns să creeze ea însăși bijuterii, inspirația sa fiind deseori venită din operele de artă pe care le iubește.

Nu mi-a plăcut. Plecată acasă, după câteva zile de la eveniment, am avut sentimentul că figura acelui copil mă urmărește.

Conceptul care exprimă cel mai bine diversitatea, în formă ei aspirațională, este cel de a fi cool. Conceptul ăsta este atât de subiectiv încât oricine poate fi cool. Desigur, sunt unii care cred că au deprins sensul exact al acestui concept sau alțîi care îl confundă cu popularitatea cea îngustă, însă realitatea este că nici măcar wikipedia nu suține că îi poate exprimă exact înțelesul. (Foto: Guliver/Getty Images)

Unii zic că ar fi fost actor, alții - poet sau dansator, dar cei mai mulți, cuprinși de griji pentru mulțime, susțin c-ar fi intrat într-un partid!

Și nu doar ei. Și Lenin, și Marilyn, și fata cu cercel de perlă, și Hercule, și Audrey Hepburn. Toți, în diverse versiuni și interpretări, "au participat" la a treisprezecea ediție a Contemporary Istanbul, principalul târg de artă regional.

Încă resimt ecouri ale filmului asupra mea. Ceva-ceva din mine nu vrea să se așeze la locul lui. Poate gândul că un om atât de valoros a trecut neobservat de contemporanii săi, trăind sub multiple presiuni chinuitoare: financiare, de sănătate, sociale. Iar ce nu-mi dă pace este că Vincent a murit simțindu-se o povară

În mijlocul Iașiului a răsărit, potrivit exprimării unui ieșean, „un morman de tablă și linoleum păros”. Într-adevăr, prima reacție cetățenească este să întrebi cum de-au fost basculate în inima Orașului Culturii deșeuri din demolarea vreunei hale, luate ulterior în coarne de o ciurdă de bouri iritați.

Când a început C’Art Fest, Alexandru Crețu a vrut să le ofere oamenilor din localitate mai mult decât o distracție, a vrut să le ofere acces la cultură. „Nu discutăm de bâlci, nu discutăm de mici. Alegem cu mare atenție invitații la festival, toate propunerile care vin sunt trecute cu mare atenție printr-un filtru”.

Bucureștenii pot admira în acest sfârșit de săptămână, la Galeriile Kretzulescu, „The Next Rembrandt”, prima lucrare de artă creată de un algoritm rulând în cloud.