Sâmbătă, 20 mai, are loc cea de-a 20 ediție a „Nopții Muzeelor”. E un fenomen care în ultimele două decenii a apropiat publicul larg de cultură prin faptul că multe instituții care s-au alăturat acestui eveniment reduc biletul de intrare sau oferă acces gratuit oamenilor. Însă, anul acesta, bucuria de a consuma cultură este umbrită de greva lucrătorilor din muzee, care protestează pentru faptul că salariile în acest sector, adică cel cultural și de patrimoniu, sunt extrem de mici. În plus, Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Mass-Media „CulturMedia” a anunțat că protestează sâmbătă pentru „20 de ani de degradare continuă a mediului de muncă în instituțiile cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național și 20 de ani de subfinanțare cronică a instituțiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național”. Prin urmare, muzee celebre precum muzeul Național de Artă din București, muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa sau Palatul Culturii din Iași vor avea porțile închise. Însă alte 253 de obiective din România vor putea fi vizitate, după cum a anunțat Reţeaua Naţională de Muzeelor din România (RNMR). Republica vă oferă trei idei de locuri interesante care pot fi vizitate în Noaptea Muzeelor.

Dacă tot am trecut de granița care separa cumva lucrurile, dacă am trecut de perspectiva în care actorii mai degrabă sugerau, lăsând imaginația spectatorilor să lucreze, să construiască, să „învețe”, de ce nu putem să scoatem și cartofiorii prăjiți în poală, când Hamlet ne forțează să ne gândim la sfârșitul inevitabil? Să nu uităm că rolul acestei arte e, printre altele, și acela de a educa. Foto - rgb reporter/ Alamy/ Profimedia

Cine are o oarecare disponibilitate pentru contemplarea temeiurilor știe că atașamentul doamnei Băltăceanu față de corectitudinea profesională este o subcategorie a atașamentului ei de-o viață pentru adevăr, în feluritele sale manifestări. Foto - Libertatea.ro

„Cred că e important în perioada asta, în care există globalizare, dar există și afirmarea individualităților locale, să avem curiozitate și respect față de ceea ce nu știm de acasă sau nu e doar limbă standard. Mi se pare foarte frumos să privim cu curiozitate și cu interes și să învățăm și ardelenisme, și moldovenisme, și bănățenisme, nu numai muntenisme, dacă suntem din București. Pentru că, așa cum învățăm limbi străine, uneori trebuie să învățăm și din limba română ceea ce e mai puțin uzual”, spune Rodica Zafiu.

„Mă simțeam efectiv ca și cum aveam un Miel Vasilică din acela. Mulți oameni, de altminteri serioși, mă întrebau dacă le dau eu voie să o atingă un pic, așa cu degetul”, povestește violonistul. (Foto: Facebook Alexandru Tomescu)

De 50 de ani, scrie în fiecare zi și, din Bucureștiul în care a rămas, cărțile sale și-au găsit locul în librăriile și bibliotecile din toată lumea. În ultimii doi ani, a construit lumea romanului „Theodoros”, care urmează să fie publicat luna aceasta de editura Humanitas și pe care l-a numit al său „Veac de singurătate”, „unul ”bizantin”, impregnat de cultură și imagistică răsăriteană”. (Foto: Profimedia Images)

E un montaj greu de integrat dacă n-ai văzut nici măcar o punere clasică în scenă la „Pescărușul” ori n-ai citit vreodată ceva din Cehov.

Primul lucru pe care îl fac dimineața e să iau o carte de poezie din bibliotecă și să citesc un poem. E felul meu de a-mi începe ziua cu mintea limpede și antrenată să recunoască frumusețea în lume. (Foto: Getty Images)

Copiii învață la școală o istorie culturală falsă, prefabricată - uluitor de neadecvată, nesinceră și, cel mai trist și bizar, neadevărată.

Cristian Măcelaru: „Respectul nu poate fi impus. Se câștigă după ce l-ai oferit gratis. Deci trebuie dat gratuit și s-ar putea, într-o zi, să se întoarcă. Asta e viziunea mea.” (Foto: Oltin Dogaru)