Sari la continut

Roxana și Mădălina

Într-o Românie în care profesorii se plâng că elevii nu mai citesc, soluția pentru a rezolva această lipsă de interes ar putea veni de la ideea avută de cele două tinere specialiste în PR: Roxana Chintbrauner și Mădălina Cristea.

Citește mai mult

Blecher Fest

Irina era studentă la Cluj când l-a cunoscut pe Karel, un băiat de doi metri fără un pic, din Cehia. Karel vorbea perfect româneşte, cu un accent şi un vocabular uşor arhaic, folosind cuvinte pe care noi nu le mai folosim demult. A fost uimită să afle că voinicul învăţase limba noastră din dragoste pentru un autor român, pe care îşi dorise mult să îl citească în original. (Foto: Facebook Blecher Fest)

Citește mai mult

Orasul Sighisoara

Orașul de jos, adică strada principală și cele câteva ulițe adiacente, nu-și poate reveni din spasmele celei mai umilitoare sărăcii. Trotuarele sunt niște epopei ale jegului, un jeg persistent care capătă vara, vorba poetului, „un lucit fantastic”. De pe jegul trotuarelor e imposibil să nu aluneci în exasperant de multele dughene cu haine de mâna a doua sau de mâna întâi care arată ca de mâna a zecea. În locul unor afaceri prăbușite cu diverse mărunțișuri au apărut fast-fooduri imunde și fără viitor. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Citește mai mult

Cu bastonul prin București

În jur de 1.300 de oameni, dintre care 500 doar în ziua de duminică, au venit în weekend pentru a lua parte la turul Cartierului Evreiesc. Imaginile cu străzile devenite neîncăpătoare pentru cei dornici să participe la o lecție de istorie și de civilizație sunt impresionante. (Foto: Andreea Dobrescu)

Citește mai mult

C’Art Fest

Când a început C’Art Fest, Alexandru Crețu a vrut să le ofere oamenilor din localitate mai mult decât o distracție, a vrut să le ofere acces la cultură. „Nu discutăm de bâlci, nu discutăm de mici. Alegem cu mare atenție invitații la festival, toate propunerile care vin sunt trecute cu mare atenție printr-un filtru”.

Citește mai mult

Târgul de Carte de la Leipzig

România a fost invitată de onoare a Târgului de Carte de la Leipzig, care s-a desfășurat în perioada 15-18 martie. „Ăsta este un privilegiu resimțit de orice țară invitată drept o șansă de a se promova, România a mai fost invitat de onoare acum 20 de ani”, spune scriitorul Andrei Pleșu. (Foto: Facebook Mircea Cărtărescu)

Citește mai mult

Constantin Silvestri

Creatorul Silvestri nu a respectat normele. Într-o epocă în care proletcultismul respingea muzica ”decadentă” a lui Stravinsky și Bartok, el a mers îndărătnic exact pe această linie. Disonanța, cromatismul și un discurs sonor parodic sau profund tragic, uneori de o tristețe lirică exasperantă, totul într-o orchestrație fabuloasă, îl transformă în cel mai important compozitor român după George Enescu, alături de Mihail Jora și Paul Constantinescu. (Foto: Warner Classics)

Citește mai mult

Andrei Avram

În mod cu totul neașteptat, directorul de pe vremea aceea a Institutului, academicianul Marius Sala, mi-a propus să devin secretar al comisiei de revizuire a Dicționarului Etimologic. Adică să intru, la douăzeci și ceva de ani, în cușca marilor bătrâni. Ședințele se țineau de două ori pe săptămână și îți dădeau senzația că erau din altă lume, o lume vie, autentică, de încrucișată prietenie, în care, mai cu seamă, nu se cuibărea nici o umbră de orgoliu sau duh de concurență.

Citește mai mult

Todd Breyfogle

Din când în când, oameni din posturi cheie se întâlnesc pentru câteva zile într-o locație retrasă de ochii lumii, pentru a discuta. Asta sună a cabală și miroase a sorosism de la o poștă. Oameni care conduc mari companii, funcționari de grad înalt din Ministerul de Externe, primari de mari municipii, etc., în principiu oameni care țin în mână destinele a mii de oameni. Ce discută ei acolo, feriți de ochii lumii? Ce planuri țes? (Foto: Wikipedia)

Citește mai mult

Peisaj paradisiac

În cărțile profetice ale Bibliei, referirea la Eden este prospectivă: Dumnezeu îi promite poporului ales că, după ce îl va aduce înapoi din pribegie curățat de nelegiuiri, va preschimba și țara dintr-un pustiu fără apă într-o grădină pe potriva celei de la început. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Chios, Grecia

Cinsprezece-douăzeci de elevi europeni din clasele terminale și studenți în primii ani, citesc, împreună cu neuitații John Thorley și James Neville, Homer. Pre limba lui, în lumea lui, vreme de două-trei săptămâni. Citesc absorbiți până la prânz fără pauze, mursecând textul până la ultima nano-particulă, cu chiote de bucurie la descoperirea unei forme știute dinainte. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Anthony Frost

Niciodată în ultima vreme n-a fost „Anthony Frost” așa de plin ca-n ultima zi. Ceea ce e și trist, și vesel în același timp. Dar mai mult trist. După nouă ani și-un pic, librăria de carte engleză făcută cu banii și energia a trei prieteni buni și-a închis ușa. Lanțurile rămân, librăriile dispar. Fără ceainice, fără „50 Shades of Grey”, fără surle și trâmbițe, Anthony Frost a existat în inima Bucureștiului ca printr-o minune, iar minunea s-a terminat.

Citește mai mult

The wall

În medicină, există un termen – sindromul geamănului dispărut. A fost descoperit în 1945. Pe scurt, sindromul geamănului dispărut se referă la situaţia în care, în cazul unei sarcini multiple, unul dintre fetuşi moare în timpul sarcinii şi este absorbit de către celălalt. (Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Mihai Eminescu

Nu doar că din '44 până în 2017, ministerele din România nu și-au mai schimbat antetele pentru „cultură națională”, ci nici aiurea prin lumea anilor post-2000 „cultura națională” nu mai e obiectul de lucru al vreunui minister. (Articol de Andra Matzal)

Citește mai mult

Cătălin Ștefănescu

„Se spune aşa: sunt vremuri normale atunci când masele imită elitele şi sunt vremuri de mare criză atunci când elitele vor să imite moravurile masei. Poate că, pentru a supravieţui, elitele imită moravurile maselor. Dar ceea ce vreau să spun e că se poate şi altfel, nu te opreşte nimeni să nu faci altfel.”, spune Cătălin Ștefănescu, la Interviurile Paginademedia.

Citește mai mult

Arta bucătătăriei sovietice

Dacă ai peste 30, îţi aduci sigur aminte câte ceva din “gastronomia” vremurilor trecute. Sunt delicatese pe care o să le consider aşa câte zile oi avea şi oricât de variate şi minunate ar fi lucrurile pe care le-am mâncat între timp sau urmează să le mânânc, ce se întâmpla în farfurie înainte de anii ‘90, rămâne o treabă unică.

Citește mai mult

Un creier la muzeul de artă

Am încercat să aflu ce se petrece în creier atunci când mă aflu în fața unui tablou. Așa am ajuns într-un laborator de neuromarketing, am vorbit cu un cercetător în neuroștiințe despre efectul picturii asupra inimii, am vizitat Muzeul Național de Artă conectată la o cască de encefalogramă și am mers la Politehnică, unde inteligența artificială se antrenează să învețe curentele artistice. (Text: Andra Matzal. Foto: George Popescu. Ilustrație: Sorina Vazelina)

Citește mai mult

Naziști cărți

În 1933, naziștii declarau război cărților „ne-germane” și le ardeau cu zecile de mii în piața publică. Anul trecut, militanții ISIS distrugeau statui inestimabile din orașul străvechi Palmyra, aflat în patrimoniul UNESCO. Istoria este plină de exemple în care opere au fost făcute scrum din motive ideologice. De multe ori, crimele împotriva cărților au fost dublate de crime împotriva oamenilor

Citește mai mult