Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce urmează după sentința de închisoare cu executare în cazul lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea - 2018

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Liviu Dragnea a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor presupus fictive - pentru că sentința nu e definitivă - de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. Liderul PSD a fost achitat pentru infracțiunea de fals intelectual.

Cel mai probabil vor declara apel și Liviu Dragnea, care va cere anularea pedepsei, dar și procurorii DNA, care au solicitat o pedeapsă de șapte ani și jumătate de închisoare.

Judecătorii au decis anularea suspendării executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul”. Ce înseamnă acest lucru?

Sunt două infracțiuni. Una în dosarul „Referendumul” și una în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman. Legea prevede că dacă cea de-a doua infracțiune e comisă înainte să fi intervenit condamnarea definitivă pentru prima infracțiune, vorbim de un concurs de infracțiuni. Dacă cea de-a doua faptă ar fi fost săvârșită după condamnarea definitivă pentru prima faptă, atunci vorbim de recidivă. Recidivist e cel care a comis o faptă știind că el a fost deja condamnat definitiv pentru altă faptă.

Liderul PSD nu a comis a doua presupusă faptă după ce a fost condamnat definitiv, ci cea de-a doua faptă era înainte de a fi condamnat pentru cealaltă. Adică era un concurs de infracțiuni, nu recidivă.

Legea spune că atunci când au fost comise în concurs se face o contopire și se adaugă un spor. Și când au fost comise în recidivă se face o contopire și se dă un spor. Diferența dintre concurs și recidivă este că la recidivă întotdeauna magistrații trebuie să dea pedepse cu executare.

Când vorbim despre concurs de infracțiuni, judecătorul alege dacă pedeapsa este cu suspendare sau cu executare.

În cazul Dragnea, pentru prima infracțiune, în dosarul „Referendumul”, a primit o pedeapsă de doi ani cu suspendare.

Pentru a doua, în dosarul angajărilor presupus fictive, s-a aplicat o pedeapsă principală de trei ani și șase luni, conform minutei ședinței de condamnare.

Judecătorii au contopit cele două pedepse – cea de trei ani și jumătate și cea de doi ani. Legea spune că se alege cea mai mare pedeapsă dintre ele. Astfel că magistrații au decis condamnarea la trei ani și jumătate.

Completul de judecată a avut apoi de stabilit dacă pedeapsa e cu suspendare sau cu executare. Dacă a stabilit că e cu executare, nu putea ca cea cu suspendare – din dosarul „Referendumul” - să rămână în vigoare, pentru că nu poate fi în același timp și în suspendare și în penitenciar. Și atunci a trebuit să fie anulată prima. Adică cei doi ani cu suspendare se consideră că sunt cu executare și sunt incluși în cei trei ani și jumătate. Iar în final în total are de executat trei ani și jumătate cu executare. Asta dacă sentința rămâne definitivă.

Orice soluție este posibilă la apel

La apel este posibil orice. E posibilă achitarea liderului PSD, în cazul în care de exemplu este dezincriminat abuzul în serviciu, printr-o ordonanță 13 BIS. Este posibilă modificarea pedepsei, în sensul scăderii sau majorării ei. La fel de posibilă este și modificarea în sensul unei pedepse cu suspendare și nu cu executare, așa cum au cerut joi magistrații. 

Apelul se declară în 10 zile, începând de joi. Legea spune că nu trebuie să apară motivarea sentinței, pentru a fi declarat apelul. Mai întâi va fi declarat apelul. Legislația prevede că motivarea apare în 30 de zile, dar surse judiciare sunt de părere că judecătorii nu vor putea să motiveze un dosar atât de complex în 30 de zile. Este posibil ca până la apariția motivării să dureze patru-șase luni, după care dosarul va fi trimis la completul de cinci judecători al Instanței Supreme.

Între timp Liviu Dragnea și DNA vor vedea motivele de condamnare și își vor face la răndul lor motivarea apelului. Va urma apoi un termen de judecată, maxim două – în apel nu sunt de obicei atât de multe amânări. Este posibil ca până într-un an să se dea o soluție definitivă în dosar, estimează surse judiciare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult