Nu știu dacă în istoria României, soarta țării a mai depins vreodată în asemenea măsură de o găinărie. De o hotărâre judecătorească în procesul unei găinării.
Adesea, în instituții ale statului nostru se întâmplă ca niște angajate să nu facă nimic, nici măcar să dea pe la serviciu, și totuși să ia leafă. Ceea ce nu se poate decât cu știința șefilor falselor angajate și funcționează pe bază de amantlâc, nepotism, politică, șpagă, în toate combinațiile posibile.
Două femei au primit salariu din banii Direcției Protecției Copilului Teleorman, ele activând, de fapt, la PSD. Acest lucru s-a făcut cu știrea responsabilei Bombonica Prodana, în acel moment soția cu acte a lui Liviu Dragnea. Ce pretinde numitul Dragnea este că, deși ne aflam în județul Teleorman, deși el era șeful PSD și al Consiliului Județean, deși era soțul zisei Bombonica, nu a avut cunoștință de respectiva găinărie – așa ceva nu poate să creadă nici țața Gica din Orbeasca, lângă Alexandria, sau vreunul dintre nenumărații elevi care au clasat județul primul la note sub 5 în Evaluarea Națională.
Dosarul Bombonica este departe de a fi cea mai gravă problemă penală a lui Liviu Dragnea. În schimb, este cât se poate de clar. Însă asupra magistraților care trebuie să judece, ca și asupra întregii Justiții române, se exercită o presiune enormă. Marșul proinfractori și legile tăvălugite de PSD-ALDE, amenințările explicite la adresa magistraților proferate de echipa Dragnea-Tăriceanu, achitările la nivel înalt din ultima vreme, tind spre crearea unei atmosfere de teamă, resemnare și „orientare” printre oamenii legii: „Ăștia sunt tari, e mai bine să nu te pui cu ei...”.
Dacă Dragnea va fi condamnat, fie și în primă instanță, la închisoare, toată mașinăria distrugătoare de democrație, meșterită de inculpat, se va poticni. Va fi un semnal de neatârnare pentru toți magistrații. Vor înțelege că nu sunt la cheremul partidului. Că dacă nu cedează, nu pot fi îngenuncheați. Lupta va continua, dar de pe alte poziții.
Dacă va fi achitat, mesajul este de supunere. Supunere a judelui față de ștabul politic. Și acest mesaj se duce până la simplul cetățean. Căci paznicii conștiinței unui popor sunt judecătorii. O țară în care ei devin servi și complici ai Puterii nu mai poate fi liberă – fără dreptate, nu există libertate.
Ce vrea Dragnea, după ce ar pune Justiția să-i pupe papucul, o spune limpede maestrul său spiritual, de care se străduiește din răsputeri să fie băgat în seamă, preșpăratul Trump: „E o idee bună ce-a rezolvat Xi Jinping, să fii ales pe viață. Mi-ar plăcea să stea poporul american drepți în fața mea, cum stau coreenii în fața lui Kim Jong-un”. Înaintemergători sunt secretarul general PSD Neacșu și ministrul de Interne Dan, cu zicerile: „Oriunde, i-ar fi luat cu dubele...”, respectiv, „Nu i-au luat pe ăștia?” la adresa câtorva tineri cu pancarte și strigături supărătoare în Parlament – niște șobolani fasciști...
Există și a treia posibilitate: încă o amânare. Asta însă, ar însemna, pe lângă lașitate și oportunism, ceva și mai rău pentru Înalta Curte a Justiției Române: condamnarea la ridicol.
