(Foto: Guliver/Getty Images)
Accesul la finanțare ieftină, schimbarea frecventă a legislației și efervescența de pe piața muncii - acestea sunt cele mai mari provocări ale antreprenorilor care fac afaceri în România, arată studiile.
Din zece start-up-uri înființate la nivel mondial într-un singur an, opt se confruntă cu probleme ale fluxului de numerar. O cercetare realizată de entrepreneur.com și dată publicității în 2017 arată că 29% dintre cei care încep un business rămân fără bani pentru că nu își administrează cu atenție veniturile și cheltuielile. De altfel, specialiștii atrag atenția că cea mai comună greșeală a antreprenorilor debutanți este incapacitatea de a-și construi un cashflow predictibil care să-i scutească de neplăcerile pe care lipsa banilor o aduce activității și angajaților companiei.
Lipsa finanţării este foarte importantă şi poate afecta o afacere încă de la debut. Un eveniment neprevăzut, scăderea bruscă a cererii sau creşterea imprevizibilă a cheltuielilor pot crea probleme grave.
În cazul angajaților care s-au decis să devină antreprenori, ieșirea din mentalitatea „de mers la serviciu” este esențială. Asta presupune, dincolo de regândirea totală a timpului de lucru, și gestionarea fluxului de bani care trec prin firmă. Antreprenorul la început de drum este nevoit să treacă de la mentalitatea de salariat care nu are decât preocuparea zilei în care intră leafa, la mentalitatea de angajator care are grija întregului proces de venituri și cheltuieli. Or, asta înseamnă nu doar o schimbare de mentalitate, ci și căutarea celor mai bune oferte de pe piață, care să reducă presiunea asupra bugetului de cheltuieli pe care antreprenorul și-l stabilește la începutul afacerii.
„Ca să fii un viitor antreprenor de succes, fii pregătit să aloci mai mult timp pentru noua afacere decât pentru fostul loc de muncă”, spune Valentin Duță, CEO Just-Ideas, companie specializată în consultanță pentru atragerea fondurilor Start-up Nation și din programe europene.
Un barometru al start-up-urilor din România realizat în 2017 de Ernst & Young România, în colaborare cu Impact Hub și Startarium, arată profilul antreprenorului român de start-up și nevoile sale:
„Dacă planul de afaceri e bine făcut, iar cererea de produse sau servicii pe care le oferă o companie nou înființată există în piață, atunci persoana care-și deschide o firmă ar trebui să se concentreze cu atenție atât asupra contractelor cu partenerii, cât și asupra asigurării unui flux de numerar (cashflow) constant”, este de părere Valentin Duță. Compania pe care o conduce, Just Ideas, este oferită ca recomandare pe site-urile guvernului pentru consultanță în atragerea finanțărilor prin programul Start-up Nation. Nouă din zece dosare depuse au fost admise pentru a primi bani guvernamentali.
Consultanții spun că o întrebare simplă primește răspunsuri greșite de la majoritatea oamenilor de afaceri aflați la început de drum. „Ce este mai important pentru supraviețuirea și dezvoltarea unui business? O cifră de afaceri mare, un profit mare, starea de satisfacție a angajaților sau fluxul de numerar sănătos?”
O companie poate avea o cifră de afaceri mare sau o marjă de profit de invidiat, iar angajații pot fi motivați și bine pregătiți, însă aproape nimic dintre toate acestea nu este, luat individual, la fel de important ca fluxul de numerar al societății.
Foarte puțini tineri antreprenori știu să-și asigure un cashflow care să nu le dea bătăi de cap. Cheltuieli mai mari și venituri încasate cu întârziere sau sincope, fie și pentru o perioadă limitată de timp, pot conduce la neplata salariilor, acumularea facturilor restante, oprirea plăților către furnizori, iar uneori se ajunge la oprirea temporară sau permanentă a activității.
Românii se află la început pe drumul afacerilor, iar entuziasmul este ca medie peste al altor popoare. Ne lipsește educația antreprenorială în ceea ce privește atragerea de finanțări și obișnuința de a beneficia de ofertele făcute special pentru afaceri aflate la început.
În funcție de domeniul de activitate, o companie poate avea multe surse de finanțare, începând cu programe guvernamentale sau din fonduri europene și încheind cu bugete pe care le pun la dispoziție fonduri de investiții sau bănci.
Specialiștii atrag atenția că atunci când încep o afacere, puțini sunt cei care studiază toate ofertele pe care le au la dispoziție pentru a fi sănătoși din punct de vedere al resurselor financiare pe termen mediu și lung.
În afara programului Start-up Nation dezvoltat de Guvernul României, antreprenorii pot găsi bani peste granițe, la Bruxelles, dacă se uită cu atenție la fondurile europene.
Barometrul start-up-urilor din România realizat anul trecut de EY România, în colaborare cu Impact Hub și Startarium, arată că între cele mai importante instrumente de finanțare cu cel mai mare impact în susținerea antreprenorială pe termen lung se numără programele guvernamentale, fondurile europene, business angels și creditele bancare.
(clic pe imagine pentru a o mări)
Același studiu arată că 26% dintre antreprenorii de start-up-uri au în vedere ca principală sursă de finanțare pentru următoarele 12 luni plățile în avans de la clienți. În continuare programele guvernamentale și fondurile europene rămân în topul opțiunilor antreprenorilor de start-up-urilor. Pe locul al patrulea au urcat în 2017 creditele bancare, dublându-și ponderea în opțiunile antreprenorilor comparativ cu situația relevată de barometrul din 2016.
Predictibilitatea în afaceri nu ține numai de politicile statului, spun consultanții. Menținerea unui nivel constant și predictibil al cheltuielilor este posibilă dacă antreprenorul face eforturi să „securizeze” anumite costuri.
Un om de afaceri ar trebui să se uite atent la toate produsele și serviciile care i se adresează. Un pachet bancar cu cost fix indiferent de numărul de operațiuni dintr-o lună, o reducere oferită de un furnizor, un preț bun obținut pentru serviciile externalizate pe o perioadă determinată (contabilitate, juridic, medicina muncii, protecția datelor cu caracter personal, găzduirea serverelor) toate acestea îi pot face unui antreprenor viața mai ușoară.
„Trăim niște timpuri în care accesul la informație este liber, însă acest lucru nu aduce numai avantaje. Mulți tineri care intră în afaceri se alimentează de pe internet din surse diverse, care nu furnizează detalii corecte, în unele cazuri. De aceea, e important ca antreprenorii să se documenteze și să se ajute în afaceri de consultanți profesioniști”, spune Valentin Duță, CEO Just Ideas.
Cu alte cuvinte, educația antreprenorială ar trebui să capete mai multă importanță în România. Un plan de afaceri făcut bine înglobează proiecții pe termen scurt, mediu și lung, ține cont de măsurile care pot perturba mediul de business, dar poate prevedea și cele mai bune alegeri pentru menținerea costurilor sub control, începând cu cea mai bună soluție pentru o chirie la un preț decent, de exemplu și încheind cu vânarea celor mai bune oferte pentru antreprenori pe care le oferă piața.
Fii smart la start-up este un proiect de informare și educare despre începuturile vieții de antreprenor. Schimbările dese de legislație și inconstanța partenerilor de afaceri pot îngreuna misiunea celor care aleg să o ia pe cont propriu. Predictibilitatea este una din cheile dezvoltării unui business, mai ales pentru ținerea sub control a cheltuielilor. Pentru a-i ajuta pe cei care au deschis de curând o afacere, Rețeaua de sănătate Regina Maria a lansat abonamentele medicale gratuite în primul an. În această campanie susținută de Regina Maria, antreprenorii care au pornit un start-up vor primi sfaturi de la oameni cu experiență în afaceri, consultanți, vor afla poveștile celor care au decis să aibă curajul de a transforma ideile lor în motoarele societății.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Din punctul meu de vedere foștii angajați care devin antreprenori se confruntă cu o sumă de greșeli care, într-adevăr, conduc către lipsa lichidităților și, din nou, lichidarea prematură a afacerii.
1/3 IMM-uri se închide in primele 12 luni. Cel mai rău este în HORECA. 6/ 10 afaceri din domeniul alimentației publice, restaurante și baruri în special, se închid în primul an. 85% se închid în primii 5 ani de funcționare.
Sunt mai multe capcane care generează această situație, dar pilonul de baza este lipsa de realism. O persoană care nu știe ansamblul activităților dintr-o firmă, dar plină de elan, are de multe ori așteptări prea mari, nu planifică suficient și nu este pregătită să fie flexibilă. Iar într-un context legislativ cel puțin mișcător, aceasta e o provocare! In cele mai multe situații, un salariat care își deschide o afacere gândește că din primele 2-3 luni ajunge la breakeven ( asta în cazul în care a considerat acest termen și să facă un calcul). Se bazează în primul rând pe pasiune, crezând că aceasta este suficientă să îi asigure libertatea financiară dorită și foarte mult timp liber. Apropos, pe care nu îl va avea multă vreme, după cum spune și Valentin!
Unui salariat îi este dificil să dimensioneze eforturile pe care le implică administrarea și creșterea unei firme pentru ca de-a lungul activității vede doar o singura fațetă a acesteia. Iar acum ajungem la naivitatea unora dintre foștii salariați deveniți antreprenori. Angajați fiind au senzația că știu mai bine decât șefii lor ce e de făcut, fără să cunoască toate datele unei probleme. Când se confruntă pe propria piele cu greutățile, fie dezertează, fie devin flexibili. Abia atunci încep să mănânce cu adevărat pâinea antreprenorului.
Nu vorbesc din cărți, deși unele dintre cifre le-am documentat pentru corectitudine. Situația de ansamblu mii este cunoscuta de la unul dintre colaboratori. Personal m-am confruntat, îndelung, cu multe dintre greșelile angajatului antreprenor pe care le-am descris mai sus. Nu m-am înecat printr-o minimă planificare la început, dar insuficientă. M-a salvat cu adevărat flexibilitatea și lecțiile primite cu șuturi în pupă, dar încă am un lung drum de parcurs. Ce mă ține să nu îmi caut un job bun și un program călduț de 8 ore? Ani de muncă și faptul că de abia acum prin ce știu antreprenorial și profesional, pot crește și contribui.
O concluzie la această divagație? E nevoie de educație antreprenorială în România.