Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cele 476 de miliarde de euro și miile de vieți care nu ar trebui să fie pierdute

santier -

Foto: Sergii Petruk / Alamy / Alamy / Profimedia

Indiferent de domeniul unde vă desfășurați activitatea, există riscul de îmbolnăvire la locul de muncă. În fiecare an, lucrători din diverse sectoare se rănesc sau capătă suferințe, iar mulți se confruntă cu probleme grave care le modifică temporar starea de sănătate sau chiar le pun viața în pericol. Totul din cauza unor factori pe care nu îi pot controla.

Printre meseriile cu cea mai mare rată de accidente în 2019 s-au numărat muncitorii din construcții, lucrătorii din retail, personalul de la curățenie, șoferii de camioane, asistenții medicali.

Construcțiile reprezintă una dintre cele mai mari industrii din Europa. Din nefericire, construcțiile se numără și printre ramurile cu cele mai multe probleme de securitate și sănătate în muncă, care costă întreprinderile și contribuabilii din Europa miliarde de euro anual, pe lângă suferința umană pe care o provoacă.

România domină, de ani buni, topurile europene în statisticile privind accidentele petrecute la locul de muncă, soldate cu decesul victimei. Raportate la fiecare sută de mii de salariați, media în România pe 2018 și 2019 este de 3 ori mai mare față de cea din Polonia și de 5,5 ori mai mare decât incidența din Germania, de exemplu.

O statistică a Inspecției Muncii din România arată că între cauzele care stau la baza producerii accidentelor în construcții se numără: împiedicarea şi căderea la nivelul solului, răsturnarea autovehiculului care transportă lucrători către locul de muncă, căderea la nivelul solului în timp ce lucrătorul cobora de pe o scară, prăbuşirea unei structuri metalice, căderea de la înălţime ca urmare a utilizării incorecte a echipamentului individual de protecţie, căderea de la înălţime prin păşirea într-un gol tehnologic, lovirea de materiale transportate cu ajutorul macaralei, surpare, prăbuşirea unui mal de pământ peste lucrător, strivirea degetelor de la mână ca urmare a unei manevre necorespunzătoare.

Multe dintre accidente pot fi evitate atunci când toate persoanele de pe şantier fac tot posibilul pentru ca acesta să devină un loc de muncă sigur. Indiferent de rolul pe care îl au, este în interesul tuturor să respecte normele de siguranță, să poarte echipamentele de protecție, să păstreze ordinea pe şantierele pe care lucrează, astfel incat munca să se efectueze mai rapid, mai uşor, şi fără riscul accidentării.

Cea mai importantă cauză de accidente dintre toate domeniile, de la producția industrială până la munca de birou, o reprezintă alunecările și căderile, arată datele Agenției Europene pentru Siguranță și Sănătate în Muncă. În statele membre UE, acestea au fost identificate ca fiind principalele motive ale accidentelor care duc la absența de la job de peste trei zile, așa cum e definit un accident de muncă. Alunecările și căderile pot avea consecințe grave, provocând răni grave – fracturi de oase sau comoții. Factorii care contribuie la accidentele în construcții includ suprafețe neuniforme, obstacole, cabluri de remorcare, suprafețe umede sau alunecoase și diferențe de nivel. Antreprenorii și persoanele care controlează șantierele de construcție trebuie să gestioneze lucrările astfel încât oamenii să se poată deplasa în siguranță pe șantier și în jurul lui.

Implicații economice

Avantajele economice ale securității și sănătății în muncă nu au fost niciodată mai evidente. Concluziile unui proiect internațional arată că, în fiecare an, la nivelul firmelor din Uniunea Europeană, costurile cu accidentele și bolile profesionale au fost de cel puțin 476 miliarde de euro, potrivit Agenției Europene pentru Sănătate în Muncă.

Pierderile economice globale ca urmare a accidentelor și bolilor profesionale sunt considerabile. La nivel mondial sunt evaluate la 2.680 miliarde de euro, care reprezintă 3,9% din PIB-ul global. Prin comparație, costul la nivelul UE-28 a fost de 476 miliarde euro, ceea ce înseamnă 3,3% din PIB-ul european.

Împărțirea costurilor între cazurile fatale și non-fatale la nivel global și în UE-28 este similară: fiecare categorie reprezintă aproximativ jumătate din costurile totale.

În privința accidentelor de muncă soldate cu deces, proporția este semnificativ mai mică în Europa (1,8%) decât la nivel global (15,8%). Autorii studiului vorbesc despre un nivel mai ridicat de securitate și sănătate în muncă în Europa care a contribuit la acest lucru.

Indemnizații pentru incapacitate de muncă – cine beneficiază și în ce situații pot fi solicitate

Costurile cu accidentele de muncă la nivel global și la nivelul UE-28. Sursa: OSHA.europa.eu 

Persoanele care sunt victimele unui accident de muncă sau dobândesc o boală profesională pot beneficia, potrivit legislației la nivel european, de trei feluri beneficii: indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă sau indemnizație pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală.

Persoanele asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale care își pierd temporar capacitatea de muncă în urma unui accident în timpul serviciului pot primi o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.

Indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă persoanelor asigurate atunci când acestea sunt nevoite să își schimbe, pentru o perioadă, locul unde lucrează, după ce au suferit un accident de muncă sau au fost diagnosticați cu o boală profesională.

Un alt tip de indemnizație este cea pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală. Aceasta se acordă angajaților care nu mai pot lucra cu normă întreagă din cauza unui accident suferit în timp ce se aflau la muncă.

Pentru a beneficia de oricare dintre cele trei indemnizații menționate, o persoană trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România și să fie asigurată pentru riscul unor accidente de muncă sau al unor boli profesionale. Contribuțiile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se plătesc de către angajatori sau de persoanele juridice asimilate angajatorului.

Anual, pe 28 aprilie, se comemorează victimele accidentelor de muncă la nivel mondial, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății și Securității în Muncă.

Cel mai mare retailer de materiale de construcții din România, compania DEDEMAN, atrage atenția asupra riscurilor de pe toate șantierele și militează pentru conștientizarea importanței respectării regulilor la locul de muncă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult