Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

CEO-ul BRD Société Générale despre viitorul României: „Industria roboticii poate să combine în mod ideal puterea industriei auto și potențialul extraordinar din zona Hi-Tech care există în țară”

François Bloch, CEO BRD Société Générale

Principala calitate a românilor observată în cei aproape doi ani petrecuți aici, este, în opinia CEO-ul BRD Société Générale România, François Bloch, capacitatea de a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor. Completează râzând că această abilitate se manifestă de cele mai multe ori în ultimul moment, când se ajunge la situații limită. De la etajele de sus ale turnului BRD Société Générale din Piața Victoriei, deși e o dimineață de luni cu ceață groasă, România se vede foarte limpede. François Bloch vorbește cu entuziasm despre viitorul de aici, despre cum robotica ar putea deveni vârful de lance al economiei datorită dezvoltării industriei auto și potențialului extraordinar din înalta tehnologie, recunoscut la nivel mondial. “You need a plan”- pare a fi mesajul pe care-l transmite François Bloch, conducătorul operațiunilor BRD în România, într-un interviu pentru Republica. Vorbește cu îndemânare despre istoria românilor, despre Unire, despre fotograful Samoilă Mârza, cel care a imortalizat momentul de la Alba Iulia acum 100 de ani, dar și despre una dintre cele mai mari nevoi: investițiile în infrastructură care să lege vechile provincii. „Banii pot fi luați din fonduri europene, de la investitori locali și internaționali. Toți privesc România și spun când va începe ceva, ca să venim imediat să ne implicăm?”.

În primele zile din ianuarie, banca pe care o conduceți era printre primele instituții din România care vorbea despre centenar, despre Unirea de la Alba Iulia. BRD a făcut cunoscută într-un clip publicitar povestea fotografului care a importalizat momentul 1 Decembrie 1918. Ce mesaj ați vrut să transmiteți?

Când am auzit prima dată despre această idee (n.r. povestea fotografului Marii Uniri, Samoil Mârza), mi-a plăcut foarte mult în primul rând pentru că este o poveste extraordinară. Dar important a fost nu numai că era o poveste ieșită din comun, ci că foarte puțină lume o auzise.

Apoi, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat în acele vremuri…. Personajul principal este Samoila Marza, care călătorește dintr-o țară în alta. Și așa cum am văzut în clipul realizat, a întâmpinat o mulțime de dificultăți. Povestea conține detalii reale. El merge înainte, pentru că-și dorește din tot sufletul să-și atingă scopul: acela de a ajunge la Alba Iulia, în acea zi, pentru acel moment. Îl urmărim, de-a lungul filmului, depășind greutățile și apoi în cele din urmă ajungând la destinație. Bineînțeles că lucrurile nu devin mai ușoare pentru el, odată ajuns, așa cum am fi crezut, dar în cele din urmă a reușit să-și facă fotografiile pentru care a călătorit atât de mult.

Astăzi, 100 de ani mai târziu, privim fotografia pe care a făcut-o. Lărgind contextul, el scria viitorul.

Ceea ce vedem noi astăzi reprezenta pentru el viitorul, era imaginea sa imortalizând viitorul acum 100 de ani. Asta se potrivește bine cu poziționarea noastră ca bancă- pregătim viitorul. Dacă vorbim despre rolul principal al unei bănci, spunem că o bancă are menirea de a finanța economia. Asta spun toate băncile. Dar, în profunzime, ideea este să-i ajutăm pe clienți să-și îndeplinească visul. Ca om, când vrei să-ți iei o casă, ai nevoie de un împrumut, mergi la bancă, iar aceasta te ajută să-ți îndeplinești visul, în acest caz o locuință.

În cazul în care ai o companie, dacă vrei să-ți extinzi fabrica, să spunem, pentru că ai mai mulți clienți cărora să le satisfaci dorințele, mergi la bancă pentru a-ți îndeplini visul. Banca te ajută să-ți îndeplinești visul. Vedeți dumneavoastră, banca sprijinindu-și clienții să-și atingă visurile se potrivește foarte bine cu ideea că un personaj care făcea fotografii scria istorie, scria viitorul, ajutând România acum 100 de ani să-și proiecteze viitorul.

Cum se vede viitorul României prin ochii numărului 1 de la BRD?

Sunt optimist. În primul rând pentru că este cea mai mare țară din regiune. Iar din punct de vedere al poziționării, este situată între Europa și statele cu economii emergente din Orient. Așadar, există mai multe drumuri comerciale care traversează România. Cred că românii sunt un popor extraordinar de voluntar, gata să facă sacrificii când este nevoie și sunteți foarte pricepuți atunci când inovați, când căutați soluții la diverse probleme. Deci am motive să fiu optimist. Cred că România se va integra în zona Euro, iar acest lucru va ajuta mult. Bineînțeles că mai sunt multe lucruri care trebuie avute în vedere, astfel încât România să-și îndeplinească destinul, acela de a se situa atât în centrul Europei, cât și de a construi o adevărată punte spre Orient.

Vorbim mult în aceste zile despre nevoia de infrastructură, îmbunătățirile din educație, sistemul de sănătate, despre cum să aducem diaspora înapoi acasă. Știm că toate aceste teme fierbinți trebuie să fie abordate și trebuie să li se găsească soluții. Deci aș crede că întrebarea principală este: vrea România să aibă acest rol important? Este pregătită România să pornească în această călătorie, să fie mai aproape de Europa, să facă să dispară diferențele care există astăzi în raport cu Europa din Vest? Este gata să muncească, să-și pună toate forțele împreună ca să îmbunătățească infrastructura, să fie predictibilă din punct de vedere al reglementărilor fiscale, ca să atragă în continuare investitori?

România are nevoie de investitori locali, are nevoie de investitori internaționali și are, de asemenea, nevoie de fondurile europene care să ajute la dezvoltarea țării. Banii există, banii sunt acolo. Investitorii sunt gata să investească în România. Dar le-ar plăcea să vadă pași mai siguri, decisivi făcuți de stat în ceea ce privește investițiile. Iar astăzi, din păcate, nivelul investițiilor publice este în scădere. Cred că am mai abordat acest subiect și în urmă cu un an și jumătate, atunci când ne-am întâlnit prima dată. Investițiile publice continuă să fie o problemă. Însă rezumând, concluzia este că viitorul arată foarte bine pentru România.

Sunteți de aproape 2 ani în România, ați început să o cunoasșteți destul de bine. Pe ce ar trebui să se concentreze în următorii ani? Care ar fi industriile cheie?

Când privești România, observi că are o industrie manufacturieră foarte dezvoltată, mai ales în zona auto. Și cred că mai are loc să se dezvolte în viitor. Dar, pe de altă parte, România s-a poziționat foarte bine în ceea ce privește industria de înaltă tehnologie- putem vorbi deja despre primii unicorni cu rădăcini românești. Cred că e foarte bună ideea de a combina cele două industrii, cea a fabricării componentelor auto și a motoarelor, cu industria Hi-tech. Am încercat să-mi dau seama care ar fi noua industrie, care să combine ideal puterea industriei auto-moto și potențialul extraordinar din zona Hi-Tech care există în țară. Dacă le combinăm pe cele două, o posibilitate poate fi robotica. Când construiești roboți, e evident nevoie de înaltă tehnologie, dar sunt necesare și componentele mecanice care astăzi sunt ceea ce produc fabricile din industria de automotive.

În concluzie, aceasta ar putea fi una dintre industriile care s-ar putea dezvolta foarte tare în viitor- industria construcției de roboți. Bineînțeles că mai sunt alte sectoare tradiționale în economie. Agricultura are potențial să se dezvolte în continuare, sănătatea, la fel. Sunt mai multe industrii care pot crește și mai mult în România.

Interesant. Care sunt cele mai importante calități ale românilor? Ce ne diferențiază de celelalte popoare- ați călătorit și muncit în multe locuri?

Cred că marea calitate este capacitatea de a găsi soluții. Trebuie să vă mărturisesc, mai ales soluții de ultim moment (n.r.râde). Aici pot spune că românii sunt mai înzestrați, se diferențiază clar de colegii lor din alte țări cu care am avut plăcerea de a lucra, evident, fiecare are calitățile sale. O altă diferență cheie este abilitatea de a fi inventivi. Aveți un mod foarte agil de a privi o problemă, vă imaginați diverse soluții și apoi știți să o selectați pe cea mai rapidă.

Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ați învățat aici, la noi?

Strategia este totul. Este foarte important să ai un plan. De ce spun asta? Când vorbeam mai devreme despre România, spuneam că poporul ar putea avea un viitor strălucit în față dacă decide care este rolul exact pe care vrea să-l joace în Europa. De fapt, este același lucru ca în cazul băncilor. Când am ajuns aici, am găsit o bancă solidă. Aveam o bază largă de clienți, rezultate relativ bune pentru momentul respectiv, dar care veneau după câțiva ani de criză importantă. În primele mele luni aici m-am uitat cu atenție la bancă, am studiat rezultatele, m-am întâlnit cu clienții, am avut întruniri cu echipele de lucru, am făcut turul țării. După aceste câteva luni, mi-am format o părere destul de limpede despre ceea ce trebuia să schimbăm, pentru a transforma fundamental BRD. Și asta a fost strategia ultimelor 6 luni. Am pus pe hârtie până la ultimul detaliu acest plan, care s-a transformat într-un document de 200 de pagini, ce descrie pas cu pas, cu precizie, ce trebuie să facem în fiecare sector de activitate.

Ce trebuie să schimbăm, unde trebuie să investim ca să aducem îmbunătățiri în ceea ce privește serviciile oferite, pentru a crește satisfacția clienților. A doua axă importantă se referă la ce trebuie să facem pentru a îmbunătăți angajamentul angajaților, să-i ajutăm, să le dăm puterea de a găsi soluții. În cele din urmă, toate aceste măsuri au ca rezultat îmbunătățirea rezultatelor financiare și duc la îmbunătățirea imaginii băncii. După ce am lucrat la acest proiect detaliat, am prezentat, în septembrie 2017, managerilor planul de transformare a băncii. Este un plan pe trei ani, pe care-l derulăm deja de 12 luni.

România a avut o creștere economică record în ultimii ani. Spuneați când ați venit în România că succesul BRD este legat intim de succesul României. V-a ajutat această creștere?

Într-adevăr, România a avut o creștere foarte puternică a produsului intern brut în 2017 și, din câte se vede, pe primele 9 luni din 2018, iar trendul va continua până la finalul anului, probabil. Banca a beneficiat de această creștere a economiei, ați văzut rezultatele pe care le-am prezentat pe primele nouă luni. Acestea indică un profit care a atins pe primele trei trimestre din 2018 peste 1,1 miliarde de lei. Este limpede că atunci când economia merge în sus, băncile merg în sus, în general. Noi, la BRD, am înregistrat rezultate bune în perioada bună a economiei. De ce este important acest aspect? Cred că aici este cheia: business-ul băncilor se schimbă, evoluează, se transformă. Nu mai putem să facem afaceri așa cum o făceam în trecut. Este foarte important să folosim acești ani foarte buni ca să ne pregătim de viitor, ca să transformăm banca, să investim în produse și servicii care vor fi necesare clienților în următorii ani.

Creșterea economică a României în ultimii doi ani s-a bazat în primul rând pe consumul gospodăriilor. În același timp, în spațiul public auzim vorbindu-se mult despre lipsa investițiilor și cred că la asta se referă întrebarea dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, da, e nevoie de investiții în sistemul de transport, în sănătate, poate și în educație, deși acolo nevoia nu este atât de urgentă. În toate țările, statul este cel care dă impulsul. Este rolul statului să organizeze rețeaua de transport a țării. Provocarea este cum legăm partea de dincolo de Carpați de Sudul țării, cum legăm Transilvania de Moldova. Dacă nu facem aceste legături prin șosele și căi ferate, va fi mai greu. Am văzut că au fost lansate mai multe curse aeriene care leagă marile orașe, de curând se zboară de la București la Sibiu, însă nu poți transporta mărfuri cu avioanele.

Așa că aveți nevoie de șosele, autostrăzi, căi ferate. Sunt lucrări dificile, pentru că trebuie construite prin munți. E o provocare să unești Sudul de Transilvania și de Moldova, dar e nevoie să legați țara prin lucrări de infrastructură. Din punctul meu de vedere, acesta este rolul statului, să proiecteze și să organizeze rețeaua de transport a țării. Și atunci când acest plan este făcut, e nevoie să fie urmat de investiții.

Există bani pentru a face toate aceste construcții?

Banii pot fi luați din fonduri europene, de la investitori locali și internaționali. Toți privesc România și spun când va începe ceva, ca să venim imediat să ne implicăm? Dacă ne uităm la situația băncilor din România, avem 10-12 dintre cele mai mari bănci, sunt toate foarte bine așezate din punct de vedere al capitalului și din punct de vedere al lichidităților. Acest lucru înseamnă că au fonduri să ajute investițiile, să crediteze jucătorii din economie, dar au și capitalul ca să-și asume riscul. Au tot ce este nevoie, adică resursele necesare pentru aceste investiții. Deocamdată, proiectele mari nu au început, acestea lipsesc României, în momentul de față. Sperăm că vor fi pornite în curând.

Ce spune François Bloch despre plafonarea ratei de îndatorare a persoanelor fizice, decisă de BNR, cum va arăta viitorul relației bănci-clienți, dar și despre creșterea economică a României, aflați marți, în a doua parte a interviului acordat de CEO-ul BRD Société Générale platformei Republica. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ca orice bancher străin, și dânsul răspunde atent și controlat - mai mult decât p0liticos. Fără comentarii acide, chiar dacă insistă repetat pe prob.lema infrastructurii, pe "disponibilitatea" fondurilor de investiții... Adică exact punctele nevralgice, abandonate complet de actualul guvern. Politicos, atinge doar timid problema școlii (doar e bancher și nu "cadru didactic")....
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult
sound-bars icon