Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cercetător la Cambridge, despre noile tulpini de virus: Partea bună e că, dacă va fi nevoie să fie schimbate, vaccinurile se vor putea modifica destul de ușor, pentru a avea o nouă doză în toamnă, iarnă

Mircea Iliescu -

Marea Britanie a vaccinat anticovid până acum peste 30 de milioane de persoane. Prin măsuri de lockdown, britanicii au reușit să scadă de la 70.000 de cazuri noi de coronavirus pe zi în ianuarie, la un platou de 4.500, în medie, în ultima săptămână. Numărul de decese tinde spre zero, la fel și cel de spitalizări. Guvernul britanic vrea ca până la mijlocul lunii aprilie să fie vaccinate cu prima doză 32 de milioane de persoane.

Mircea Iliescu (foto), doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, afiliat Universității din Cambridge, unde predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al aceleași universități - ICE, University of Cambridge, a vorbit, într-un interviu pentru Republica.ro despre experiența Marii Britanii în pandemie.

Care a fost mesajul autorităților britanice către populație, pentru respectarea restricțiilor în lockdown? Cum ar trebui să facă autoritățile din România, ca oamenii să înțeleagă și să respecte măsurile decise? 

Ar trebui să existe o comunicare zilnică, experții și cei din guvern eventual să apară unii lângă alții atunci când explică. Cel puțin asta s-a făcut aici în Marea Britanie. Oamenilor li s-a spus tot timpul - asta e situația, trebuie să vă spunem adevărul. Unii vor crede, unii nu vor crede că există virus. Nu îi poți convinge pe toți. Cred că în multe locuri este o problemă, pentru că se consideră că oamenii nu vor înțelege sau că le e greu să înțeleagă. Eu cred că oamenii înțeleg și sunt inteligenți. Vor înțelege dacă le explici că dacă facem un plan, putem ieși cu bine din asta. Planul înseamnă răbdare și să avem niște pași clari înainte. Asta e ceea ce au făcut aici în Marea Britanie mai bine în ultima vreme. Deși toată lumea e obosită și vrea să iasă și să meargă în pub-uri, la cumpărături, să călătorească, oamenilor li s-a spus: aveți răbdare, încă o lună. Mai întâi deschidem școlile, după aceea putem să ne vedem în aer liber, în grădini, după aceea ne putem întâlni în case unii cu alții, abia după aceea deschidem restaurante și baruri, astfel încât până la sfârșitul lui iunie să revenim la normalitate. Deci li s-a dat un plan clar, cu niște pași. Li s-a comunicat că dacă infecțiile cu virus vor crește din nou, dacă e ceva neașteptat, putem reveni la restricții, nu putem garanta nimic.

În martie s-au deschis școlile. De la jumătatea lui aprilie se vor deschide terasele, iar din mai se vor deschide și la interior. Discuția este ca la sfârșit de iunie să revenim la o normalitate. Sunt niște pași clari, între fiecare măsură de relaxare autoritățile din Marea Britanie au stabilit câte un interval de 3-4 săptămâni, pentru a analiza efectul.

În prezent se fac cam un milion de testări pe zi. Media de cazuri în ultima săptămână a fost în jur de 4.500 de infectări pe zi. Important este că numărul de decese a scăzut spre zero (vineri au fost 50 de decese ). La fel și spitalizările. Numărul de cazuri noi ajunsese în ianuarie la un record de 70.000 pe zi, din 800.000 de testări zilnice. 

Evolutia cazurilor noi de covid în Marea Britanie

Cum decurge campania de vaccinare în Marea Britanie? Cum se face programarea pentru vaccin? Oamenii pot alege vaccinul?

Până în prezent au fost vaccinate peste 30 de milioane de persoane. Mai întâi, ca peste tot, au fost vaccinați medicii, asistentele medicale și personalul din căminele de bătrâni. După aceea s-a mers în ordinea vârstei. Întâi au fost vaccinați cei peste 80 de ani, pentru că cei din această categorie de vârstă au fost majoritatea celor care au murit de covid până acum, după aceea cei peste 75 de ani, cei peste 70, 65, 60 și acum sunt vaccinați cei peste 50 de ani. Sunt foarte aproape de a-i vaccina pe toți peste 50 de ani și pe cei mai tineri care au vulnerabilități, oameni cu diverse maladii, ce pot predispune la îmbolnăvirea gravă cu covid. Astfel s-ar acoperi 99 la sută dintre cei care mor din cauza coronavirusului. Ideea a fost că dacă îi vor vaccina pe aceștia, chiar dacă mai crește numărul de cazuri, nu vor mai muri oameni.

Evoluția zilnică a numărului de decese din cauza covid. sursa theguardian.com

Referitor la înscrierea la vaccin, cum se deschide vaccinarea pentru o categorie de vârstă, fiecare persoană primește acasă scrisoare de la sistemul național de sănătate în care i se spune, dacă vrea să se vaccineze, să acceseze website-ul pentru a se programa. Oamenii se programează, sunt locuri pentru categoria căreia i-a venit rândul la vaccinare. În paralel, medicii de familie dau mesaj sau te sună, dacă nu răspunzi la mesaj, și ți se spune că ți-a venit rândul pentru vaccinare și dacă vrei te poți înscrie. Statul este proactiv. Oamenii care nu au acces la internet nu au fost lăsați.

Știu cu ce se vaccinează? 

Nu. Autoritățile au transmis că vaccinurile care se oferă sunt eficiente și sigure. Puteai să nu te vaccinezi dacă nu vrei, nu te obligă nimeni. Poți să afli ce vaccin urmează să faci, dacă suni la centrul unde te-ai programat. Populația din Marea Britanie a fost vaccinată până acum cu Pfizer și AstraZeneca. Vaccinurile Moderna sosesc începând din aprilie.

Rapelurile s-au făcut toate la 12 săptămâni, pentru că au hotărât să dea prima doză la cât mai mulți oameni. Și se pare că această decizie a funcționat foarte bine. Cifrele ne arată că, cu cât îi vaccinăm mai mult pe cei vulnerabili, cu atât salvăm mai multe vieți.

Cum au reacționat britanicii după ce unele state au renunțat total sau parțial la imunizarea cu AstraZeneca?

În Marea Britanie cred că avem cam 60% dintre cei vaccinați care au fost imunizați cu AstraZeneca. Aici nu au fost discuții despre reacții adverse grave, știm că au mai murit dintre oamenii care au fost vaccinați, dar aici au fost vaccinați mai întâi, cum am spus, cei în vârstă. Oamenii au încredere în autorități, în primul rând. Cei cu care am vorbit mi-au spus – e normal, orice lucru biologic mai are și efecte secundare. Acceptarea vaccinării e foarte ridicată în Marea Britanie. În plus, vaccinul AstraZeneca, fiind gândit la Oxford, poate și asta a contat, dar nu a fost numai asta. Aici lumea a fost foarte mulțumită să se vaccineze cu oricare vaccin, nu am văzut preferințe.

Dintre cele 30 de milioane de persoane vaccinate în Marea Britanie, au fost unii oameni care au făcut atac de cord, au fost și câteva cazuri de tromboză, dar totul statistic normal într-o populație. Pe măsură ce vaccinezi mulți oameni se vor întâmpla diferite evenimente nefericite, nefiind neapărat legate de vaccin. Lumea aici nu a văzut o legătură cu vaccinul.

Vaccinurile existente sunt eficiente pentru tulpinile britanică, sud africană și braziliană?

Știm că pentru tulpina britanică, cea care ne îngrijorează acum în Europa, toate vaccinurile sunt eficiente în continuare. Tulpina din Africa de Sud cred că este cea mai îngrijorătoare momentan, pentru că într-adevăr vaccinurile par să fie mai puțin eficiente. Ce știm este că și dacă sunt mai puțin eficiente în a preveni îmbolnăvirea, par în continuare să fie eficiente în a preveni îmbolnăvirea gravă. Putem să fim infectați, dar dacă am fost vaccinat, foarte posibil ca celulele T, sistemul nostru imunitar cu memorie lungă, să ne protejeze astfel încât să nu fie o formă severă a bolii. Asta bănuim. Toți specialiștii sugerează acest lucru. Despre vaccinul Johnson&Johnson, un vaccin asemănător cu AstraZeneca, știm că deși eficacitatea era de doar 50 la sută în Africa de Sud împotriva bolii simptomatice, păstra eficacitate mare - peste 80 - 90 la sută în a preveni formele grave ale bolii. Asta ne dă speranță că vom putea totuși să prevenim chiar și cu aceste vaccinuri. 

AstraZeneca a avut o eficacitate mai scăzută în Africa de Sud, dar a fost un eșantion foarte mic și vorbim doar de a fi mai puțin eficient în a preveni forme ușoare ale bolii. Nu s-a putut studia, a fost o populație de tineri la care s-au uitat.  Ei bănuiesc că AstraZeneca va preveni formele grave. Referitor la vaccinurile de la Pfizer și Moderna s-au făcut studii de laborator care sugerează că, deși nivelul anticorpilor este mai scăzut, ca reacție la această noua variantă - sud-africană - rămân totuși eficiente, pot să recunoască totuși noua tulpină. Vom avea nevoie de studii, de oameni vaccinați în populația unde este varianta sud africană majoritară. Încă nu avem destule pentru a spune cu certitudine.  

În ce privește tulpina braziliană, ea părea să fie la fel de periculoasă ca cea din Africa de Sud, dar anumite studii și știri din ultima vreme sugerează că vaccinurile actuale ar putea fi destul de eficiente în continuare. Dar repet, vom afla asta pe măsură ce vom vaccina populații unde aceste variante de virus sunt majoritare, doar așa putem testa și afla cu siguranță.

Partea bună este că, în cazul în care vor trebui schimbate, vaccinurile se vor putea modifica destul de ușor pentru a avea probabil o nouă doză la un moment dat, în toamnă, iarnă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult