INTERVIU. Dr. Marius Geantă: Ceea ce știm public despre efectele după prima și a doua doză de vaccin este sub realitate

Foto Facebook Marius Geantă

Persoane vaccinate anticovid spun că s-au simțit „ca lovite de mașină” a doua zi după vaccinare, dar, pentru că reacțiile au dispărut cu totul în maxim 48 de ore, nu le-au raportat medicului de familie. Dr Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, admite că România nu are o imagine completă a tuturor reacțiilor post vaccinare, 

În prezent la raportarea efectelor adverse ale medicamentelor pot să contribuie și medicii și farmaciștii și fiecare dintre noi, accesând secțiunea dedicată pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului.

„În Israel, de exemplu, înregistrarea acestor fenomene medicale - nu le numim reacții adverse - se face automat în dosarul de sănătate al persoanei respective. Acest lucru se întâmplă și în Marea Britanie și în Germania. De aceea vedem raportări mult mai precise din aceste țări privind reacțiile adverse, pentru că ele sunt de fapt mult mai bine colectate și puse în legătură cu vaccinarea”, spune dr Marius Geantă într-un interviu pentru Republica.ro.

Din interviul acordat de dr Marius Geantă:

Despre anularea a zeci de mii de programări la vaccinarea cu AstraZeneca. „Cred că riscul cel mai mare în acest moment este ca această criză de încredere în vaccinul AstraZeneca să nu se extindă asupra întregului proces de vaccinare împotriva Covid- 19 și asupra vaccinării în sine”.

Despre testele rapide. „Traversăm o criză a înțelegerii rolului testelor rapide. Avem stocuri de milioane de teste rapide în acest moment care nu sunt utilizate, deși calitatea lor a crescut foarte mult în ultimele luni și deja multe state – Elveția, Belgia, Germania - includ testarea rapidă în planurile de redeschidere a societăților și a economiilor”.

Despre semnalul de alarmă tras de Institutul german Paul Ehrlich, autoritatea federală de reglementare în domeniul vaccinurilor, care a recomandat suspendarea imunizării populației cu serul de la AstraZeneca. „Am discutat mult despre sistemul imun, componentele și complexitatea lui. Sistemul de coagulare a sângelui este la fel de complex și sunt extrem de multe componente care pot să influențeze modul în care se coagulează sângele, de exemplu. Aceste componente, toate fiind proteine, pot să fie influențate, iar cei de la Institutul din Germania spun că nu este o ipoteză care să poată să fie exclusă, aceea a unor interacțiuni între componentele sistemului de coagulare și alte tipuri de proteine”.

Despre importanța secvențierii în cazul persoanelor care se reinfectează. „O persoană care trece prin Covid-19 și se reinfectează - acum am văzut deja ceva date despre persoane care se vaccinează complet și se infectează la un moment dat - acestea sunt situații care reprezintă indicații pentru secvențierea genomului virusului care infectează persoana”.

Despre înființarea unui Centru de date și analiză genomică, „Nu e suficient să facem secvențiere și să avem un rezultat în 7-8 zile. În Marea Britanie timpul pentru obținerea rezultatului pe probă a coborât la 6 ore”. „Nu e suficient să secvențiem o probă și informația să rămână la nivelul laboratorului respectiv, ci datele trebuie agregate la nivel național și de aceea noi am propus înființarea unui Centru de date și analiză genomică, așa încât să avem în timp real o imagine foarte precisă a acestor tulpini la nivel național”.

Are România o imagine reală a tuturor reacțiilor după vaccin? Multe persoane vaccinate au acuzat a doua zi după vaccin stare de febră, de oboseală puternică, dar nu le-au raportat medicului de familie.

Cu siguranță ceea ce știm la nivel public despre efectele ce apar și după prima doză și după a doua doză este sub realitate să spunem, deși la raportarea efectelor adverse ale medicamentelor, la așa numita farmaco-vigilență pot să contribuie și medicii și farmaciștii și fiecare dintre noi. Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului există o secțiune cu instrucțiuni foarte clare despre cum pot fi raportate efectele adverse în general, nu doar ale vaccinării, numai că este destul de puțin cunoscută publicului larg această posibilitate. Așa încât dacă astfel de fenomene apar și ele nu necesită prezentarea la medic, probabilitatea ca ele să fie evidențiate într-o statistică la nivel național este foarte mică. De altfel și în situația în care se prezintă la medic, eu nu am certitudinea că toate aceste reacții sunt ulterior raportate. În situația în care apar niște reacții o persoană trebuie să se adreseze unui medic. În Israel, de exemplu, înregistrarea acestor fenomene medicale - nu le numim reacții adverse - se face automat în dosarul de sănătate al persoanei respective. Acest lucru se întâmplă și în Marea Britanie și în Germania. De aceea vedem raportări mult mai precise din aceste țări privind reacțiile adverse, pentru că ele sunt de fapt mult mai  bine colectate și puse în legătură cu vaccinarea.

Atunci când apar semne sau simptome tendința în România e mult mai accentuată decât în alte țări de a te prezenta mai târziu la medic. Cele mai multe simptome asociate vaccinării dispar în câteva ore și, nemaipunând probleme, nici nu mai sunt aduse în atenția sistemului de sănătate.

Persoanele vaccinate ar putea fi încurajate să raporteze toate simptomele după vaccinul anticovid dacă ar primi un SMS cu un link, în care să completeze informațiile?

Astfel de chestionare există standardizate pentru multe boli și ceea ce persoana respectivă cuantifică este în ce măsură o situație medicală sau un act medical influențează calitatea vieții. Prima întrebare ar fi în ce măsură activitățile zilnice au fost încetinite. Cei mai mulți oameni nu au, sau au simptome extrem de ușoare - durerea la locul vaccinării în ziua vaccinării e cea mai frecventă, din fericire. Un astfel de feedback ar fi extrem de util și ar încuraja colectarea de date direct la nivelul populației, fără a interveni prin veriga sistemului de sănătate - farmaciști, medici, medici de familie.

Vaccinul de la Johnson&Johnson va ajunge în România la jumătatea lunii aprilie. Care e diferența față de celelalte tipuri de vaccin?

În acest moment avem două mari clase de vaccinuri, una e cea bazată pe ARN mesager, unde avem vaccinurile Pfizer-BioNTech și Moderna. Cealaltă categorie e cea care folosește adenovirusul, ca vehicul pentru materialul genetic și aici avem vaccinul AstraZeneca și acum vaccinul Johnson&Johnson. Cele două vaccinuri folosesc adenovirusuri diferite. Rolul acestui adenovirus, al acestui vehicul, este de a transporta informația genetică necesară pentru sinteza proteinei Spike în interiorul organismului. Odată livrată informația genetică, ea determină sinteza proteinei S și apoi sistemul imun dezvoltă răspunsul imun față de proteina respectivă. Dacă în cazul ARN mesager informația genetică este transportată sub formă de ARN mesager învelit în acea bulă lipidică, aici informația genetică este practic introdusă în acest adenovirus. Din faptul că sunt categorii diferite vine diferența legată de stocare. Vaccinurile bazate pe adenovirus sunt mai stabile, nu au nevoie de acele condiții de temperatură pe care le știm pentru vaccinurile ARN mesager. Johnson&Johnson poate fi păstrat la temperaturi de 2-8 grade. Din datele de până acum, vaccinul Johnson&Johnson se administrează într-o singură doză, nu are nevoie de un rapel, ceea ce în situația în care numărul de doze va fi suficient ar trebui să aducă o accelerare a procesului de imunizare completă. Conform datelor Johnson&Johnson, după o doză se obține un răspuns imun complet.

„Este important ca această criză de încredere în vaccinul AstraZeneca să nu se extindă asupra întregului proces de vaccinare împotriva Covid- 19 și asupra vaccinării în sine” 

În România sunt zeci de mii de persoane care și-au anulat programările la vaccinare cu AstraZeneca, după ce unele state au scos de pe piață acest vaccin. O persoană care a făcut prima doză cu AstraZeneca și se teme să facă a doua doză ce soluții are?

Răspunsul pe scurt este următorul: vaccinarea cu AstraZeneca practic abia a început, cred că sunt câteva săptămâni, rapelul se face la 8 săptămâni de la prima doză. În acest interval de timp de o lună și jumătate, chiar puțin mai mult, vom avea cred suficient de multe date care să confirme sau nu profilul de siguranță al vaccinului (Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat joi că vaccinul AstraZeneca este sigur și eficient – n.n.). Până când persoanelor respective le va veni rândul pentru a-și face a doua doză va mai trece un timp care va fi folosit de toata lumea pentru a lămuri aceste întrebări.

Acum răspunsul pe larg este că e normal ca oamenii să fie îngrijorați și să se teamă, pentru că e o caracteristică a acestei pandemii. Cu toții ne-am temut, am avut stări de panică în diverse momente și cu atât mai mult cu cât e vorba de vaccinare. Cred că discuția trebuie împărțită în 3 planuri. Un plan e cel strict medical, al doilea plan e cel al deciziilor politice și administrative și al treilea plan e al comunicarii și al încrederii. 

Cred că riscul cel mai mare în acest moment este ca această criză de încredere - vorbeați de anularea programărilor în platformă - asta arată o criză de încredere în vaccinul AstraZeneca și este important ca această criză de încredere să nu se extindă asupra întregului proces de vaccinare împotriva Covid- 19 și asupra vaccinării în sine. De ce spun asta? Încrederea e pilonul principal pe care s-a construit și se dezvoltă acum campania de vaccinare în România. Este ceva ce s-a obținut cu foarte mare efort și mobilizare pe palierul de comunicare a științei în toamna anului trecut. În noiembrie-decembrie am avut o provocare de comunicare. Atunci s-a reușit câștigarea încrederii oamenilor în procesul de vaccinare și am văzut cât de mare a fost și este cererea oamenilor de a se vaccina, în ciuda predicțiilor din sondajele de anul trecut, care arătau o disponibilitate mult mai redusă a oamenilor de a se vaccina împotriva Covid-19. Acum suntem într-un moment de același tip, în care trebuie să păstrăm și să întărim încrederea oamenilor în vaccinare și trebuie să respectăm aceeași rețetă, adică în primul rând să apelăm la știință. Este foarte important să fim transparenți, să nu ascundem absolut nimic.

„Discutăm de asocierea vaccinului AstraZeneca cu unele tromboze, dar dacă ne uităm în documentele institutului german vom vedea altă încadrare”

Am văzut raportul institutului din Germania care explica fundamentul științific care a stat la baza deciziei guvernului german de a suspenda vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca. Sunt extrem de multe nuanțe ce trebuie luate în calcul atunci când vorbim de aceste elemente științifice. Și de aceea nu cred că putem, în dorința de a transmite un mesaj de încredere, nu trebuie să simplificăm la maximum explicațiile stiintifice. Ce vreau să spun este că acum discutăm de asocierea vaccinului cu unele tromboze, dar de fapt dacă ne uităm în documentele institutului german, vom vedea că de fapt se face o referire la o asociere între tromboze, sângerări și o scădere a numărului de trombocite.  Asta sună foarte tehnic, dar din punct de vedere practic ne arată nouă altă încadrare. Adică s-ar putea să nu fie analizată asocierea dintre vaccinare și apariția unor tromboze, ci asocierea dintre vaccinare și alte fenomene ce țin de coagulare. De ce am făcut această mențiune - noi am discutat mult despre sistemul imun și componentele lui și complexitatea lui. Sistemul de coagulare a sângelui este la fel de complex și sunt extrem de multe componente care pot să influențeze modul în care se coagulează sângele, de exemplu. Iar aceste componente, toate fiind proteine, pot să fie influențate, și spun cei de la institutul din Germania că nu este o ipoteză care să poată să fie exclusă, aceea a unor interacțiuni între componentele sistemului de coagulare și alte tipuri de proteine. De aceea e foarte important să ne uităm la aceste elemente științifice nu ca la statistici.

Statistica e bună pentru a trage un semnal de alarmă, iar cei din Germania, pe baza analizei statistice pe care au făcut -o, au tras semnalul de alarmă, spunând că există mai multe astfel de fenomene, mai multe decât erau așteptate, într-un anumit interval de timp, pe o populație care s-a vaccinat cu respectivul vaccin. Analiza ulterioară, și sunt absolut convins că așa stau lucrurile la Agenția Europeană a Medicamentului, va ține cont de mult mai multe detalii științifice. (Interviul a fost luat înainte de decizia AEM, care a anunțat că vaccinul AstraZeneca e sigur și eficien – n. red) Nu e suficient să afirmăm că în populația generală trombozele apar cu o frecvență mai mare, iar după vaccinare apar cu o frecvență mai mică, iar acest lucru ar trebui să îi convingă pe oameni să se vaccineze. Cred că trebuie să aducem mai multe elemente științifice în spațiul public. 

„Avem stocuri de milioane de teste rapide în acest moment care nu sunt utilizate, deși calitatea lor a crescut foarte mult”

Cât de important este să facem secvențieri genomice?

Vaccinarea e cel mai important instrument pentru a controla pandemia, dar pe lângă vaccinare trebuie dezvoltat sistemul de testare - testare rapidă, testare PCR și secvențiere genomică.  La începutul pandemiei am trecut prin criza testelor PCR , acea capacitate anunțată de 50.000 de teste pe zi nu a fost atinsă niciodată în România.

Cred că în prezent traversăm o criză a înțelegerii rolului testelor rapide. Noi avem stocuri de milioane de teste rapide în acest moment care nu sunt utilizate, deși calitatea lor a crescut foarte mult în ultimele luni și deja multe state – Elveția, Belgia, Germania - includ testarea rapidă în planurile de redeschidere a societăților și a economiilor, cu scopul de a depista precoce și de a preveni focarele de infecție. Deci avem această criză. În planul superior avem această criză a utilizării secvențierii genomice pentru SARS-CoV-2 și controlul pandemiei. Spun criza utilizării, pentru că numărul de aparate de secvențiere este mult mai mare decât cel necesar pentru a asigura în România acea țintă de 5 la sută minimum recomandată de Comisia Europeană. Ceea ce cred că ne lipsește în acest moment e o înțelegere mai precisă a rolului secvențierii și sunt mai multe recomandări legate de cum și când și în ce scop ar trebui făcută secvențierea. Cred că e nevoie de pregătirea personalului care să poată să realizeze acest număr de secvențieri și foarte important e modul în care folosim datele obținute din secvențierea genomică. Nu e suficient să facem secvențiere și să avem un rezultat în 7-8 zile. În Marea Britanie timpul pentru obținerea rezultatului pe probă a coborât la 6 ore, și se consideră acceptabil până la 24 de ore. Din acest punct de vedere e clar că lucrurile pot să fie făcute la un alt nivel. Pe de altă parte nu e suficient să secvențiem o probă și informația să rămână la nivelul laboratorului respectiv, ci datele trebuie agregate la nivel național și de aceea noi am propus înființarea unui Centru de date și analiză genomică, așa încât să avem în timp real o imagine foarte precisă a acestor tulpini la nivel național și devine foarte important, pentru că virusul circulă, nu ține cont de granițele fizice. Este importantă conectarea acestui Centru de date cu alte baze de date relevante la nivel internațional tocmai pentru a avea acces în acest fel la expertiza altor centre în special expertiza de bioinformatică și de analiză a acestor date.

Cum pot fi puse în evidență beneficiile secvențierii?

Beneficiile pot fi puse în evidență pe două planuri. Un plan este cel al informării deciziilor de sănătate publică, cu alte cuvinte, am văzut în Marea Britanie lucrul acesta - identificarea în probe a tulpinii B 1.1.7. într-o proporție din ce în ce mai mare în luna decembrie a determinat instituirea acelui lockdown, prelungirea lui, și rezultatele se văd, numărul de cazuri a scăzut în Marea Britanie. Un al doilea palier unde se pot vedea beneficiile este la nivel individual. Noi am văzut până acum articole științifice sau rapoarte de presă despre reinfectări. Deci o persoană care trece prin boală și se reinfectează - acum am văzut deja ceva date despre persoane care se vaccinează complet și se infectează la un moment dat - acestea sunt situații care reprezintă indicații pentru secvențierea genomului virusului care infectează persoana aflată în aceste situații. Înțelegând mai bine virusul respectiv, la nivelul conduitei medicale pentru persoana în cauză se pot lua decizii mai bune decat pot fi luate cu datele de acum. Cred că suntem în momentul în care putem să ne propunem la nivel național un astfel de proiect.

Cred că o parte mică din cele 3 miliarde de euro alocate sănătății prin Planul național de reziliență ar putea fi alocate pentru un astfel de proiect bazat pe date, pentru că dincolo de pandemie genul acesta de supraveghere genomică pentru sănătatea publică va demonstra foarte multă valoare, de exemplu și în controlul gripei sezoniere, în controlul transmiterii unor bacterii rezistente la antibiotice și, foarte important pentru România, în controlul tuberculozei și în special al tuberculozei rezistente la tratament, care reprezintă o mare problemă, iar România este lider european în materie de rezistență la medicamente a bacilului Koch. Adică s-ar putea face o investiție acum care presupune în special investiții în instrastructura de date și formare de specialiști de care tot sistemul de sănătate publică va putea beneficia pe termen mediu și lung.

Propunerea înființării Centrului Național de Date și Analiză Genomică pentru Sănătatea Publică a fost înaintată autorităților? Care a fost feedback-ul?

Da, am înaintat-o în cadrul demersului de consultare oficială de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, am avansat propunerea ca atare și este și în atenția Ministerului Sănătății. La nivelul Ministerului Sănătății au fost făcuți primii pași pentru setarea unei rețele de laboratoare acreditate care să realizeze secvențierea virusului SARS-CoV-2. Ceea ce propunerea nostră aduce în plus este colectarea și analiza acestor date la nivel național, conectarea cu bazele internaționale, iar pe baza analizei datelor, generarea de rapoarte de sănătate publică și de rapoarte de caz individual. Este un model care funcționează în Marea Britanie încă din martie anul trecut, un asemenea model funcționează și în Danemarca și ar putea să existe și în România.

Cele mai importante instituții care fac secvențiere genomică în prezent sunt Institutul Matei Balș, Institutul Cantacuzino și Universitatea din Suceava. Din datele noastre, Matei Balș și Cantacuzino au capacitate suficientă pentru a acoperi toată România - minimum 5 la sută. În zona privată este Medlife. Costul per secvențiere ar putea să scadă de 6-8 ori, prin creșterea volumului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp