INTERVIU. Profesorul Răzvan Cherecheș: Dacă nu se face nimic, ajungem la 10.000 cazuri pe zi. Dacă s-ar investi în teste antigenice rapide gratuite și am identifica rapid cazurile și contactele lor, ar fi mai ieftin decât să tot închidem și să pornim economia

În loc să tot închidem și apoi să pornim economia, în mod repetat, guvernul ar putea să investească în teste antigenice rapide gratuite pentru populație, iar cazurile de Covid să fie raportate de către orice profesionist în sănătate - medici de familie, farmaciști, medici stomatologi -, pentru a avea o imagine mult mai clară despre evoluția pandemiei, spune într-un interviu pentru Republica.ro profesorul Răzvan Cherecheș, consilier onorific al secretarului de stat din Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan.

Profesorul de sănătate publică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este de părere că „dacă nu se schimbă nimic” este posibil să ajungem la 10.000 de cazuri de Covid pe zi.

Suntem în valul 3 al pandemiei. La ce ne putem aștepta?

Dacă lucrurile se mențin ca și acum, dacă nu se schimbă nimic, e posibil să ajungem la 10.000 cazuri pe zi. Secțiile de terapie intensivă se vor umple toate, sigur, asta nu e nicio îndoială.

Suntem în valul 3, care are de-a face cu tulpinile noi, semnificativ mai infecțioase, cu faptul că deși avem măsuri de protecție care sunt bune, eficiente, ele nu sunt aplicate corespunzător. Aici e de fapt problema - că nu se mai poartă mască cu strictețe, nu se dau amenzi, nu verifică nimeni dacă oamenii își poartă masca corespunzător sau cu nasul pe afară, petrecerile private nu sunt limitate de către autoritățile locale, terasele deschise, de fapt închise cu ecrane transparente. Măsura cu limitarea mișcării după ora 22 e o măsură bună, sigur, e un compromis, contribuie un pic la modificarea ratei de transmitere, dacă era o oră și mai repede era și mai bine, dar pe de altă parte dacă ar fi fost ora 20 sau 18, cum este în Franța, ar fi impactat masiv viața socială și mediul economic.

Sunteți consilier onorific la Ministerul Sănătății. Ce măsuri ați recomandat echipei de acolo?

Ceea ce eu am recomandat întruna, de la început, este transparența datelor, respectiv toate informațiile publice să fie făcute publice. Toată lumea ar trebui să afle toate datele. România e una dintre puținele state europene în care nu ai acces la toate datele privind vaccinarea - cazuri noi, distribuție pe zone - și asta limitează masiv și analizele și vizibilitatea. Apoi partea de comunicare - trebuie comunicat mult, mult mai mult. Mi se pare că informațiile nu sunt suficient de multe, nu sunt suficient de clar și de des transmise. Aici mi se pare că mai avem încă mult de lucru.

Apoi testare antigenică cu teste rapide gratuită - aici mi se pare că viteza e mult prea lentă din partea Ministerului Sănătății. E mai degrabă o problemă financiară, nu e problemă de fezabilitate. La ora actuală avem teste antigenice cu sensibilitate peste 99 la sută, aproape ca și testele PCR. si dacă ar fi făcute disponibile populației gratuit, să nu fie nevoiți oamenii să plătească testele, și să fie colectate și raportate de către medicii de familie, farmaciști, medici stomatologi, orice profesionist în sănătate, am avea o imagine mult mai clară despre cum stăm.

Testele rapide antigen Covid le găsim în farmacii? Sau doar pe internet?

Aici este o șmecherie, în sensul că teoretic farmaciile nu au voie să le vândă direct, și atunci ele spun că au fost comandate online si că oamenii numai și le-au ridicat de la sediul farmaciei. De fapt se cumpără de la farmacie. Problema e că și testele antigenice sunt de multe feluri, sunt unele care au sensibilitate de 50 la sută și altele care au sensibilitate de 99 la sută. Cele cu sensibilitate 99 la sută nu se compară cu un test PCR. Nu mi se pare normal ca oamenii să plătească ei din buzunar testele, pentru că și 50 de lei pot să fie un obstacol serios pentru unele persoane.

Mi se pare că, iar aici ar trebui făcută o analiză economică, și asta e treaba guvernului, dacă s-ar investi în teste antigenice rapide gratuite, disponibile peste tot, și am putea identifica rapid cazurile și contactele lor și să îi izolăm, ar fi mai iefttin decât să tot închidem economia, pornim economia, închidem economia, pornim economia.

E posibil să fie multe persoane care au cumpărat teste rapide antigen și nu au anunțat medicul, s-au tratat singuri, având forme ușoare de covid, iar aceste cazuri nu au fost raportate?

Aici e problema. În momentul în care s-au făcut disponibile, înainte de Crăciun, teste rapide în farmacii, oamenii au început să le cumpere și nu le-au raportat, pentru că dacă e negativ, chiar dacă nu și-au recoltat corespunzător, e un fals negativ, și dacă e pozitiv au zis lasă că mă izolez eu, fără să se mai facă nicio anchetă epidemiologică, fără să se mai identifice contactele, și asta a făcut ca toate secțiile de terapie intensivă să raporteze că apar tot mai multe cazuri cu boli severe, care nu au fost identficate la timp, au ajuns la spital în stare severă, pentru că au stat acasă. În plus, dacă nu există niciun mijloc de control extern, în mod evident că există riscul ca oamenii să nu stea izolați toată perioada, și contactele lor să nu stea toți izolați toată perioada în care ar trebui să stea izolați.

Institutul Național de Sănătate Publică spune în curând vom avea tulpina britanică majoritară la nivel național.

Eu cred că deja tulpina britanică e majoritară. Asta face practic ca noul standard în transmiterea bolii să fie cu nivel de infecțiozitate mai mare.

De ce nu secvențiem suficient? 

Nu avem capacitate, nu am investit în aparatură și personal specializat.

Cât la sută dintre cei ce procesează teste pot să facă secvențiere, pentru identificarea de noi tulpini?

Nu aș putea să vă spun, că nu știu. Dar mi se pare emblematic faptul că datele privind secvențierea le primim fie de la Medlife, firmă privată, fie de la Universitatea din Suceava, care o face printr-un proiect al lor. Noi nu avem un program național prin care să fi investit în secvențiere. Și ne trezim la final. Adică programul de secvențiere global a început de anul trecut, din primăvară, sunt site-uri dedicate unde țările raportează toate tulpinile noi. Avem deja mii de tulpini noi. astea care circulă acum sunt cele mai periculoase, dar sunt multe alte variante. Și multe țări contribuie cu informații. România nu a fost acolo,  pentru că Ministerul Sănătății anul trecut nu a considerat că e o prioritate și nu s-a investit deloc. La fel cum nu a considerat o prioritate creșterea capacității de testare PCR. Toată vara trecută Ministerul Sănătății era într-o dulce relaxare, în loc să ofere fonduri universităților de medicină să formeze operatori de aparate PCR și să cumpere aparate PCR, ca să ne creștem capacitatea măcar la 200.0000-300.000 pe zi.

Acum care e capacitatea ?

Capacitatea anunțată de Ludovic Orban, de 50.000, eu nu am văzut-o niciodată.

Uniunea Europeană alocă bani pentru cumpărarea de aparate pentru secvențiere?

Asta nu stiu să vă spun, dacă există un program dedicat, s-ar putea să fie, dar eu nu am auzit. Oricum, dacă ne uităm la bugetul unei țări și la impactul economiei asupra bugetului, chiar dacă vorbim despre 50-100 de milioane de euro, asta nu produce o gaură semnificativă în bugetul unei țări. Mie mi se pare că în bugetul care urmează să fie votat în curând, Sănătatea ar fi trebuit să aibă un buget dublu, după părerea mea, ca să se vadă o diferență.  S-a mers pe abordarea că banii pentru Sănătate vor veni prin prin programul de finanțare de la UE, dar fără ca noi să alocăm mai mulți bani pentru sănătate, aici mi se pare că e o greșeală.

Vaccinurile anticovid pe care le avem în prezent în România reduc transmiterea virusului, sau doar reduc exprimarea simptomelor, dar oamenii vaccinați pot transmite în continuare virusul?

Nu avem un răspuns categoric, dar avem o serie de studii care încep să demonstreze că vaccinul de fapt scade și transmiterea, scade semnificativ, deci nu dispare complet, dar scade semnificativ transmiterea.

Ce le-ați transmite celor ce ezită încă să facă vaccinul și spun că perioada de 8-12 luni, cât ar avea imunitate după vaccin, este relativ scurtă, însă efectele pe termen lung ale vaccinului asupra organismului nu sunt pe deplin cunoscute.

Cam 20-30 la sută din cei spitalizați cu infecție Covid-19 au sindrom Covid lung, adică simptome ce persistă luni de zile. Nu știm care va fi impactul pe termen lung asupra acestor oameni. Este o chestiune de evaluare a riscurilor. Riscurile infecției Covid-19 mi se par masive asupra sănătății indivizilor, inclusiv dacă e vorba de oameni tineri, în timp ce la vaccin e posibil să existe reacții adverse, dar foarte, foarte rare, din moment ce până acum avem zeci de milioane de oameni vaccinați.

Persoanele obeze trebuie să facă o a treia doză?

Este la nivel de speculatii, nu avem până în acest moment o analiză care să demonstreze concret. Administrarea vaccinului se face conform autorizării emise de Agenția Europeană a Medicamentului și nu poți să ieși din parametri fără să ai dovezi concrete și care să modifice autorizarea.

Ce le recomandați celor ce spun NU vaccinului AstraZeneca?

Până în acest moment nu avem nicio dovadă clară că vaccinul AstraZeneca cauzează episoadele trombotice. Cu toții așteptăm să vedem rezultatele analizelor care se fac acum. Sunt multiple țări care analizează, inclusiv în România sunt analizate datele și așteptăm să vedem rezultatul. În momentul de față este o suspiciune vagă, până nu avem o dovadă clară, nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să ne panicăm. În Marea Britanie au fost 11 milioane de oameni vaccinați cu AstraZeneca fără să fie raportate accidente trombotice severe.

De ce nu ne putem alege vaccinul? Pe platforma de vaccinare ne dăm seama ce vaccin vom face doar după ce ne-am programat și vedem intervalul până la rapel.

Asta ține de programarea platformei. În mod evident, platforma știe, pentru că de asta alocă intervale de timp diferite. Nu stiu de ce, și mie mi se pare ca nu are niciun sens.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp