Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cetățenii țărilor din Uniunea Europeană, care locuiesc în Marea Britanie, lăsați după Brexit la „capriciile” unui computer?

brexit 2020 - Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

Georgeta N., 46 de ani, o româncă stabilită în Regatul Unit din august 2008, nu se mai simte acasă în Anglia. Are doi copii care merg la școală, într-un orășel din nordul țării. După votul Brexit, Georgeta a luat în calcul ideea de a se muta într-un stat din Uniunea Europeană. Copiii ei însă au refuzat de fiecare dată când mama lor aducea vorba despre eventuala plecare. La 4 ani după votul Brexit, Georgeta este hotărâtă mai mult ca oricând să părăsească Regatul Unit.

Recent mi-a povestit că a reușit să îi convingă pe copii să părăsească țara în care au crescut. „Munca cea mai grea a fost să îi conving pe copiii să ne mutăm înapoi în Europa, ei fiind obișnuiți aici. Dar în sfârșit am reușit să-i conving! Vor să-și termine aici studiile obligatorii și apoi să meargă la universitate într-un stat UE”, mi-a spus cu entuziasm nedisimulat Georgeta.

Este doar unul dintre multele cazuri de cetățeni europeni care nu se mai simt bine veniți în Regatul Unit, după Brexit. „Până la urmă, cei care au votat leave și-au atins scopul – să reducă numărul de imigranți”, observă Georgeta.

Iar unul dintre motivele pentru care oameni ca Georgeta, care muncesc și plătesc taxe de ani buni în Marea Britanie, încep să își pună tot mai multe întrebări legate de oportunitatea șederii în Regat are legătură cu statutul de rezidență permanentă.

După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană toți cetățenii europeni care trăiesc și muncesc în Regatul Unit trebuie să fie înregistrați și primesc fie statut de rezident permanent, fie de rezident temporar. Statutul de rezident permanent se dobândește după o perioadă de cinci ani petrecută pe teritoriul Regatului Unit. Cei interesați pot aplica pe site-ul guvernului britanic, iar răspunsul se primește în cinci până la 12 zile lucrătoare. 

Personal am aplicat din timp și am primit statutul de rezident permanent în octombrie anul trecut. 

Ceea ce vreau să expun în acest articol este însă modul cel puțin ciudat în care se acordă rezidența persoanelor din Uniunea Europeană care trăiesc pe teritoriul Marii Britanii. Și anume faptul că nu există o dovadă fizică a statutului de rezident permanent. Statutul poate fi verificat pe internet la adresa de aici. Asta creează foarte multe probleme cetățenilor UE care, din mai multe motive, vor trebui să dovedească, după 1 ianuarie 2021, că stau legal în Marea Britanie și beneficiază de drepturile prevăzute în Tratatul Uniunii Europene. Documentația respectivă este solicitată de exemplu la momentul închirierii unei locuințe, la interviuri pentru joburi, în cazul unor ipoteci. Aici apare problema. Mulți proprietari strâmbă din nas când trebuie să verifice pe internet statutul unui eventual chiriaș, mulți angajatori au aceleași ezitări.

Dar cum funcționează sistemul? Persoana care are nevoie să dovedească unui eventual angajator statutul său legal în Marea Britanie prezintă buletinul sau pașaportul, iar în baza acestor date, pe site-ul guvernului britanic, poate fi vizualizat statutul rezident. Încă de la început, mai multe organizații au adus critici acestui sistem de verificare, solicitând autorităților emiterea unor dovezi fizice, sub forma unui act de identitate, cum era acordat înainte cetățenilor din Uniunea Europeană.

Acest sistem are și alte probleme. Unii cetățeni ai UE, care locuiesc în Regatul Unit de mai mult de cinci ani - perioada minimă necesară pentru primirea statutului de rezident permanent - au avut surpriza să constate că, aplicând pentru rezidența permanentă, în aprilie 2019, pe site-ul guvernului li s-a propus statutul de rezident temporar, pe motiv că nu ar locui în această țară de cel puțin cinci ani.

Și eu am fost în această situație, chiar dacă locuiesc în Marea Britanie din iulie 2007.

La momentul la care am aplicat pentru statutul de rezident permanent, în aprilie 2019, am primit răspuns că mi se oferă statutul de rezident temporar, întrucât după informațiile care figurau în baza de date a autorităților, nu aș fi locuit în Marea Britanie în ultimii cinci ani.

Am revenit cu aplicația în 2019 și am primit statutul de rezident permanent în octombrie același an.

Ce alte probleme mai pot apărea?

Presupunând că vom scăpa vreodată de virusul SARS-CoV-2, iar lumea va putea să călătorească la fel ca înainte, vom putea merge în vacanțe. La întoarcerea în Marea Britanie există însă riscul ca site-ul guvernului să indice în mod eronat că nu sunt rezident permanent. Cetățenii în această situație vor rămâne blocați în aeroport și nu se vor putea întoarce la slujbe - dacă au - , în localitățile unde trăiesc acum. De fapt nu vor putea nici măcar dovedi faptul că trăiesc legal în această țară. Cu toate presiunile din partea grupurilor și asociațiilor care reprezintă cetățeni europeni ce trăiesc în Regatul Unit, Guvernul Johnson a refuzat în nenumărate rânduri emiterea unor dovezi fizice, sub forma unor cărți de identitate, pentru statutul de rezident, preferând varianta electronică.

Ce prevede Tratatul de retragere din Uniunea Europeană semnat de guvernul Johnson și oficialii de la Bruxelles. Conform acestui tratat, cetățenii din Uniunea Europeană care trăiesc în Regatul Unit trebuie să aplice pentru statutul de rezident. Majoritatea covârșitoare a cererilor – 99% din ele - au fost până acum aprobate. Dacă persoana respectivă nu a trăit în Regatul Unit pentru o perioadă mai lungă de cinci ani, i se oferă statutul de rezidență temporară.

Prevederile referitoare la drepturile cetățenilor din Uniunea Europeană sunt stabilite în deja de acum faimosul contract de divorț dintre Marea Britanie și UE.

Deadline-ul pentru depunerea cererilor este 31 ianuarie 2020, însă pentru situații speciale autoritățile au prevăzut o perioadă de grație este de trei luni, până la 31 martie 2021.

Conform prevederilor din Tratatul de retragere din Uniunea Europeană, semnat între Guvernul britanic și oficialii de la Bruxelles, cetățenii europeni se pot bucura de cele 4 libertăți fundamentale stabilite în Tratatul Uniunii Europene. Aceștia au drept de rezidență, de muncă, de a apela la asistență medicală și dreptul la beneficii sociale.

Cu toate acestea, mulți dintre ei nu se mai simt bine veniți în Regatul Unit și se gândesc la întoarcerea în Uniunea Europeană.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult