Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Chirurgul Beuran a încercat să stingă focul pus de el însuși

Pe 22 decembrie, la Spitalul Floreasca, unei paciente i s-a dat foc în timp ce era operată. În momentul de față este în stare critică, cu arsuri grave.

Chirurgul Mircea Beuran spune că nu a fost în sala de operație când s-a produs grozăvia. Deputatul USR Emanuel Ungureanu afirmă: „Domnul Beuran declară că nu a fost în sală. E o minciună ordinară. Informațiile pe care eu le am de la o asistentă care este avertizor de integritate în acest spital și care mi-a relatat că niciunul dintre medicii care au fost în sală nu au fost audiați de inspecția de stat, ceea ce miroase de la o poștă a mușamalizare”.

Corpul de control al ministrului Sănătății, V. Costache, anchetează cazul. Până când aflăm rezultatul, republic acest articol despre prof. dr. Mircea Beuran, căci zic că e bine să știm cu cine avem de-a face.

Prof. univ. dr. Beuran - Elena Ceaușescu la pătrat

Adevărul, 8 octombrie 2003

Din respectul cu totul deosebit pe care îl port breslei medicilor nu am scris până acum despre cazul doctorului Beuran. Am considerat că e vorba despre o împrejurare nefericită, pe care domnul doctor o va lămuri, și că nu este cazul ca un chirurg capabil, un om care salvează oameni, să fie pus la zid pentru o chestiune care nu ține, la urma urmei, de carne și oase, de sânge și suferință, ci de niște hârtii. Că important e faptul că medicul Beuran, oricine le-ar fi autorii, știe ce scrie prin ghiduri și tratate, și ceva pe deasupra, astfel încât poate face bine celor ajunși sub cuțitul lui.

Ce să mai zic însă când comportamentul d-lui Beuran din momentul declanșării scandalului și până acum trece din fals în lamentabil, din lamentabil în penibil și de acolo, luni seara, în emisiunea lui Marius Tucă, în dezgustător? Ce să mai zic când dr. Beuran mânjește sistematic exact ceea ce am încercat eu să nu ating, albul halatului de la capul patului? Iată ce zic: medicul Beuran e chirurg, ministru, dar profesor nu e și nici n-are cum să fie.

Dincolo de ce-a vrut să spună în emisiunea sus-amintită, lucrul cel mai teribil a fost limba în care vorbea "profesorul" Beuran. Mai mult decât agramatisme cu ghiotura: asemantism. Omul pur și simplu nu cunoaște sensurile cuvintelor limbii române. Banii nu se "colecționează" la buget, cum zice de două ori și răspicat să spargă ecranul dl. Beuran, ei se colectează, "ghidurile nu sunt lucruri științifice, sunt lucruri fixe", e de părere omul de știință Beuran, "resuccitarea cardiacă" o fi ceva de mare specialitate, altceva decât resuscitarea de care am auzit și eu, dl. Beuran declară că are de gând să-și "bată cauza" până la capăt, i-aș sugera s-o taie de la început cu bisturiul.

Absolut înspăimântătoare frecvența cu care dl. Beuran își acoperă neputința verbală spunând "lucrul", "lucrurile", de zeci de ori într-un sfert de oră. Nu mai vorbesc de rupturile anacolutice de frază, care îi fac uneori discursul să arate ca un oraș după cutremur. Cum să scrie sau să traducă o carte, de orice fel, în românește, un ins care vorbește așa? Cum predă studenților un ins cu asemenea fracturi de limbă?

Apoi, logica. Tot ce-a spus dl. Beuran se așează sub semnul aberației de gândire pe care Maiorescu o desemna râzând sec cu expresia "Nu e în chestie". Dl. Beuran spune că a vrut să facă din ghidul american "un ajutor pentru medicii tineri" - nu e în chestie, nimeni nu s-a îndoit de utilitatea ghidului. Dl. Beuran spune că "Nu poți trata un caz de apendicită în Franța într-un fel și în România în alt fel" - nu e în chestie, nimeni nu i-a cerut să inventeze un tratament original românesc al apendicitei. Dl. Beuran spune că sunt adaosuri de 600% în comerțul cu materiale medicale - nu e în chestie, chiar dacă e adevărat, decât dacă dl. Beuran a vrut să dea un exemplu de alt tip de furt în medicină decât cel intelectual. Acuzat de furt de text, dl. Beuran spune că e atacat de "caracatiță". Poate de o specie de sepie, că aia dă cu cerneală. "Doctorul Jitea e colegul meu și a tradus un tratat, nu un ghid", spune dl. Beuran când i se reamintește că el însuși a condamnat un alt chirurg pentru plagiat în urmă cu doi ani - cu ce e în chestie faptul că dr. Jitea e coleg cu dr. Beuran, când el a copiat și Beuran l-a terminat? Adicătelea, așa e obiceiul la chirurgi? Și de la ghid la tratat nu mai e plagiat?

În chestie e un singur lucru pe care dl. Beuran se chinuie să-l acopere cu nisipul limbii sale ca pisica propriul ei rahat: identitatea absolută a textului cărții care poartă în capul copertei de față numele lui Mircea Beuran cu cartea a trei autori americani făcuți dispăruți demonstrează că "profesorul" Beuran nu putea decât să știe că nici o propoziție, nici un cuvânt, nici o virgulă din acea carte nu-i aparțin. Că știa sau nu de cartea americană, de "fascicolele" aduse de medicul Gerald Popa, nu e în chestie: Mircea Beuran și-a pus semnătura ca autor pe ceva la care era perfect conștient că n-a contribuit o iotă.

De ce a făcut-o? Ca să-și treacă fără să clipească acest furt în dosarul pentru titlul de profesor. Sindromul Elena Ceaușescu, colega de bancă la limba română cu dl. Beuran: cărți în care n-ai pus vreodată pixul, "colective" de autori, comisii tip Chicos Rostogan și hop! "prof. univ.".

La dl. Beuran lucrurile sunt mai grave: Elena Ceaușescu n-avea nici o meserie, era ignorantă în orice, toate tomurile ștampilate cu numele ei și scrise de alții nu puteau compromite corpul chimiștilor români, care rânjeau cu toții în barbă, în vreme ce dl. Beuran e de meserie medic, e chirurg, și își face de rușine breasla tot zbierând să vină americanii să-l dea în judecată. Savanta Elena Ceaușescu amenința cu "o să v-audă colegii mei". Colegii lui Mircea Beuran chiar au auzit și au decis: nu partidul, nu guvernul, nu poliția, nu parchetul, instanțele medicale cele mai înalte ale țării i-au retras postul didactic pentru furt intelectual. Iar acum, Beuran, de profesie medic, își amenință colegii cu justiția, în vreme ce ministrul de Interne, apărătorul din oficiu al ministrului Sănătății, le mârâie că "armata e lungă"...

Tot ce a reușit să mă convingă chirurgul Beuran e că, dacă ar omorî un pacient printr-o greșeală, ar găsi pe loc o sumedenie de scuze și circumstanțe în care să ajungă să creadă el însuși.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult