Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Lista celor cinci măsuri pe care Guvernul ar trebui să le aibă acum pe masă

taxi - strada - Foto Jaap Arriens / ddp USA / Profimedia)

Foto Jaap Arriens / ddp USA / Profimedia

Câteva idei despre situația economiei românești în vremea coronavirusului:

  • Premierul vorbește despre un plan de investiții fără precedent în următorii ani și înlocuirea măsurilor de subvenționare cu cele de stimulare. Este exact ceea ce are nevoie economia românească, un plan vizionar de reconstrucție și stimulare a competitivității economiei, bazat pe investiții care să ducă la bunăstare și consum (exact opusul planului stupid promovat în ultimii 3 ani „wageledgrowth”)
  • În starea de urgență Guvernul a adresat 3 din cele mai importante 4 cheltuieli ale companiilor: subvenționarea salariilor, amânarea obligațiilor fiscale, perioadă de grație la credite. Mai este nevoie de o măsură pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (obținerea de produse/servicii cu plată la termen), principalul canal de finanțare al firmelor din România. 8 țări din UE au implementat, sau sunt în curs de implementare, a unor scheme de garantare a creditului comercial, iar premierul României vorbește despre o soluție similară și pentru România. Definirea și aprobarea unei asemenea soluții devine esențială pentru relansarea și reconstrucția economiei. IMM invest (accesul la capital financiar) și implementarea unei scheme de garantare a creditului comercial (accesul la creditul furnizor) pot deveni pilonii de relansare a economiei românești!
  • Privind către viitor, rămân 5 provocări esențiale pentru reconstrucția economiei: (i) digitalizarea administrației publice și fiscale (va contribui la eficientizarea colectării veniturilor publice și ajustarea aparatului public prin modernizarea economiei); (îi) stimularea sistemelor de pensii administrate privat (Pilonul ÎI, III și IV), ceea ce va susține dezvoltarea pieței de capital prin furnizarea de lichiditate și stabilitate (datorită strategiilor de investiții pe termen lung buy-and-hold); (iii) stimularea antreprenoriatului și a locurilor de muncă noi create (regândirea și reluarea Start-Up Nation și stimulente pentru noi angajări); (iv) executarea planului de investiții publice în perioadă 2021-2025 (transporturi, comunicații, digitalizare, educație, sănătate, sport); (v) măsuri pentru schimbarea structurii demografice deficitare (stimularea natalității și repatrierea românilor izgoniți de fostele guvernări).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Creșterea dobânzilor persoanelor fizice la depozitele în valută la 2 - 3 % ar stimula depunerile și ar deveni o sursă financiară care ar suplini o parte a unor împrumuturi externe ( dar la dobânzi mai mici și fără presiunea rambursării la scadență ) ..
    • Like 0
  • o singura masura mai lipseste: alocarea unor sume de ordinul miliardelor de euro pentru constructia de autostrazi si masuri de impiedicare a sifonarii acestor bani.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

Produse energetice / sursa foto: Profimedia

Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.

Citește mai mult