
Personajul căruia-i place să i te adresezi cu apelativul „președintele ales”, chiar dacă a luat doar 22,94 % (2.120.402 voturi) sau 11% din numărul total al cetățenilor români cu drept de vot (18.987.675 persoane) propune o strategie care se dorește a fi revoluționară: boicotarea supermarketurilor pe 10 februarie. În loc de o abținere completă de la cumpărături, el sugerează să umplem coșul cu cel puțin 50% produse românești, apelând la susținerea magazinelor de cartier și piețelor locale, probabil considerate de acesta adevărate motoare ale economiei. Președintele neales se pare că are grave carențe în ceea ce privește logica economică.
Criticile la adresa multinaționalelor nu sunt o noutate, iar autorul acestei idei pare să rămână captiv în viziunea unei economii din perioada comunistă, economia aia minunată în care rafturile erau pline cu gheare de pui, dacă erau disponibile și acelea. Cu toate acestea, realitatea economică este mult mai complexă. Supermarketurile din prezent sunt deja pline de produse românești, iar magazinele de cartier, deși se aprovizionează și din acestea, beneficiază și de produse de import. Detaliile economice, cum ar fi diversificarea ofertei, par a fi ignorate în argumentația propusă de „expert”.
Într-o abordare mai pragmatică, un posibil scenariu ar fi ca, în urma boicotului propus, magazinele de cartier să aplice majorări de prețuri pentru a compensa pierderile din vânzări, o mișcare care ar pune într-o lumină ironică intențiile acestui „boicot”. În loc să sprijine economia locală, s-ar putea ajunge la un fenomen contrar, în care patronii mici ar profita de pe urma unei teorii economice fără fundament. Legea cererii și a ofertei oare este cunoscută de expert? Prima întrebare și ultima: ce se întâmplă cu prețurile când restrângi oferta? Răspuns: crește prețul.
Personal, în data de 10 februarie voi merge la cumpărături iar principalul criteriu al achiziției de bunuri și servicii va fi mereu raportul calitate vs. preț. Rafturile sunt pline de produse românești. Ceea ce spune Alesul este departe de adevăr. Ceea ce propune nu are nicio logică și nu reprezintă un demers nobil (așa l-a denumite Alesul), ci o idee greșită. Pe 10 februarie, nu vom boicota supermarketurile doar pentru că, chipurile, nu vând produse românești. Este o minciună evidentă și o manipulare ieftină, adresată celor care nu sunt foarte atenți la ce se întâmplă.
Ei bine, chiar pe 10 februarie, în ziua „boicotului”, mă voi duce în supermarket să cumpăr exact ce am nevoie: da, și produse din import, dar și românești. Nu mai trăim în perioada comunistă, când rafturile erau pline doar cu gheare de pui și nimic altceva. Acum, avem posibilitatea de a alege, spre deosebire de atunci, când nu aveam nimic de ales.
Trăim într-o țară democrată, cine vrea să se joace de-a naționalistul de carton poate face asta. Succes! Însă uzurparea simbolurilor naționale pentru a manipula și a atrage voturi este un gest complet lipsit de demnitate. Pur și simplu, așa ceva nu are legătură cu iubirea de patrie. Simpla defilare cu steaguri naționale, în timp ce paginile de pe rețelele sociale ale personajului, parcă reieșit din mocirla anilor 1980, refulează de înjurături, nu reprezintă un act înălțător.
Astfel de refulări put a nostalgie ceaușistă, a sărăcie, în niciun caz nu au legătură cu patriotismul. România a făcut progrese semnificative în ultimele decenii. Acum 35 de ani, nici nu ne-am fi imaginat că vom deveni membri ai Uniunii Europene, ai NATO, sau ai spațiului Schengen, sau că vom putea călători fără vize în Statele Unite. În 2026, vom deveni parte a OCDE, cel mai probabil, clubul select al celor mai puternice economii globale, și vom sta alături de cei care influențează cu adevărat direcția lumii.
Cu toate acestea, există voci care, în mod eronat, promovează ideea unei „înțelepciuni rusești” ca o posibilă oportunitate pentru România. Este o viziune periculoasă și de neacceptat! După ce Rusia ne-a exploatat, trădat și umilit la fiecare ocazie, există un grup de nostalgici care îndrăznesc să sugereze că viitorul nostru ar trebui să fie alături de Moscova.
Privind în jur, vedem proiecte susținute de fonduri europene, nu bani veniți de la Kremlin sau ajutoare din regimuri totalitare. Uniunea Europeană este partenerul nostru în dezvoltare, nu „frații de la Răsărit”!
În plus, ne confruntăm cu retorică mistico-bizară despre „întoarcerea la origini” sau „glie”. Ni se vând mituri despre „strămoși vii”, care ne trimit înapoi într-o eră medievală. Este timpul să clarificăm: România nu dorește să trăiască precum în Evul Mediu! Nu aspirăm la un trecut agrar, ci la locuri de muncă bine remunerate, la infrastructură modernă și la un trai conform standardelor secolului XXI.
Ne dorim să călătorim oriunde în această lume și ne dorim să fim liberi. Vrem un trai bun, în concordanță cu nivelul de viață al țărilor occidentale. Nu mai avem timp pentru povești depășite care nu se potrivesc cu realitățile anului 2025. Cine preferă să trăiască în trecut este liber să o facă, dar România își va continua drumul înainte, către progres și prosperitate!
Autorul acestei strategii pare să fie mai preocupat de o idealizare a trecutului decât de realitățile economice actuale. Mai grav, însă, este faptul că, prin astfel de campanii, riscăm să se răspândească idei care sfidează orice logică economică solidă, influențând astfel negativ opinia publică. Vrem să trăim bine, să avem un nivel de trai occidental, nu să ascultăm basme ciudate. Gata cu prostiile! Cine vrea să trăiască în epoca fanariotă, n-are decât. Noi mergem înainte! Dar înainte de asta o să trecem pe la supermarket pentru a cumpăra niște băuturi cu nanocipuri.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Micii producători artrebui, însă, ajutați (dar și controlați). Este dificil să poată intra în rețeaua marilor magazine, deoarece au producții mici, iar produsele artizanale nu pot asigura tranșe identice de produse. Ar trebui, însă, reînființate piețele, unde aceștia să-și poată vinde produsele.
Oricum, luni 10 februarie o să ies și eu la cumpărături și o să cumpăr ceea ce este de calitate, indiferent că este din România, Bulgaria sau Noua Zeelandă.
:)
Si in Romania ar trebui facut fix la fel pt ca preturile sint in multe cazuri mai mari decit in tarile din West iar calitatea nu este aceeasi. Pe de alta parte, producatorii locali care vor sa vinda in supermarketuri sint strinsi de git cu preturi derizorii. E vorba doar de ``greedflation``, lacomie. De profit.
Si totusi nu vad vad ce e rau in a cumpara produse romanesti: sustii producatorii locali, economia locala. La fel, am gasit in magazinele din Germania multe alimente care aveau pe ambalaje scris faptul ca erau produse regionale, adica cumva ``mai mult`` decit produse nemtesti. La fel in Cehia. Sau in Ungaria. O fi rau ? Sau si acestia isi doresc sa se intoarca in Evul Mediu ?
Ca ``alesul`` serveste interesele Moscovei e una, insa a cumpara produse romanesti si chiar din magazine romanesti e alta.