Foto - Andrew Caballero-Reynolds/ AFP/ Profimedia
UPDATE: Sam Altman va reveni la conducerea OpenAI, după șase zile de la demiterea sa din funcția de CEO de către Consiliul de administrație al companiei, scrie BBC. Și Greg Brockman, fost președinte al board-ului OpenAI, care a demisionat în semn de protest față de concedierea lui Altman, va reveni în companie. Compania de tehnologie a anunțat că acordul „de principiu" implică numirea unor membri noi în Consiliu. „Aștept cu nerăbdare să mă întorc la OpenAI", a declarat Altman într-o postare pe X (fostul Twitter).
De câteva zile fierbe presa internațională și industria tehnologiei ca urmare a răscoalei produse la compania din spatele ChatGPT.
Ei bine, ce naiba se întâmplă acolo? Păi Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, a fost demis la finalul săptămânii trecute de consiliul de administrație al OpenAi, companie al cărei fondator este.
Boardul a precizat public că Altman ar fi ascuns lucruri, iar această acuzație a dat naștere unei adevărate frenezii în lumea tehnologiei, însuși Elon Musk, dar și alții actori din domeniu speculând că ar putea fi vorba de un nivel al inteligenței artificiale care pune în pericol omenirea. După cum notează The Guardian, concedierea lui Sam Altman din funcția de director executiv al OpenAI a luat prin surprindere lumea tehnologiei și a declanșat o dramă corporatistă în Silicon Valley.
Altman nu este doar directorul general al companiei din spatele chatbot-ului de inteligență artificială ChatGPT. El este, de asemenea, figura de prim-plan a unei revoluții în domeniul inteligenței artificiale care a entuziasmat publicul și investitorii, dar care a alarmat, de asemenea, specialiștii și experții din industrie.
Pentru cine nu știe (deși cred că știe toată lumea), OpenAI este compania cu sediul în San Francisco care se află în spatele ChatGPT, un robot de chat care a uimit utilizatorii prin capacitatea sa de a produce răspunsuri text extrem de convingătoare la solicitările umane (de la scrierea de eseuri academice la crearea de rețete și rezumarea unor documente lungi).
De asemenea, compania a dezvoltat Dall-E, un instrument care produce imagini virtuale pe baza solicitărilor text ale utilizatorilor. Înainte de evenimentele de săptămâna trecută, se pare că OpenAI se afla în discuții pentru a încheia o operațiune de strângere de fonduri care ar fi evaluat afacerea la 80 de miliarde de dolari.
Altman, în vârstă de 38 de ani, a fost sinonim cu succesul ChatGPT, care a atras 100 de milioane de utilizatori în două luni de la lansarea sa, în 30 noiembrie 2022.
Bine, bine, dar ce a aprins acest scandal? - se întreabă publicul. Ei bine, OpenAI a fost înființată ca organizație non-profit, iar consiliul de administrație al acesteia supervizează o filială comercială a cărei director general este Altman.
Vinerea trecută, consiliul de administrație a anunțat că l-a concediat pe Altman deoarece „nu a fost în mod constant sincer în comunicările sale cu consiliul de administrație” și, astfel, „a împiedicat capacitatea acestuia de a-și exercita responsabilitățile”.
Consiliul de administrație al OpenAI nu a oferit alte detalii despre comunicările în cauză, dar succesorul lui Altman ca director general interimar, Emmett Shear, cofondator al platformei de streaming Twitch, a declarat că demiterea nu s-a datorat vreunui dezacord privind siguranța aplicațiilor.
Experții și profesioniștii din domeniul tehnologiei și-au exprimat însă îngrijorarea că societăți precum OpenAI dezvoltă prea rapid sisteme de inteligență artificială și că o astfel de tehnologie ar putea reprezenta în cele din urmă o amenințare existențială.
Cu toate acestea, CNN scrie că Altman a purtat discuții cu fostul șef al departamentului de design al Apple, Jony Ive, cu privire la construirea unui nou dispozitiv hardware de inteligență artificială. Totodată, se pare că Altman încearcă să strângă fonduri pentru o nouă întreprindere care produce cipuri care dezvoltă și operează sisteme puternice de inteligență artificială.
Pe parcursul ultimelor trei zile s-a iscat o adevărată dramă corporatistă, iar investitorii OpenAI, în frunte cu cel mai mare, Microsoft, au încercat să-l repună pe Altman în funcție.
Mișcarea a avut sprijinul angajaților OpenAI, inclusiv al directorului general interimar de atunci, Mira Murati, directorul de tehnologie al OpenAI. De atunci, Murati a fost înlocuită de Shear, al treilea CEO al OpenAI în trei zile.
Luni după-amiază, Microsoft a anunțat că i-a angajat pe Altman și pe colegul său apropiat, Greg Brockman, fostul președinte al OpenAI, pentru a conduce o nouă unitate de cercetare avansată în domeniul inteligenței artificiale.
În plus, 500 din cei 770 de angajați ai OpenAI au semnat o scrisoare prin care își anunță demisia, dacă fondatorul Sam Altman nu revine, iar actualul consiliu de administrație nu este demis.
Angajații OpenAI sunt revoltați de demiterea lui Altman. În scrisoarea deschisă adresată consiliului de administrație și publicată luni, aceștia au amenințat că nu numai că vor demisiona, ci și se vor alătura Microsoft dacă consiliul de administrație nu renunță și nu îi repune în funcție pe Altman și Brockman. Unul dintre semnatari a fost Ilya Sutskever, cercetătorul șef al OpenAI și unul dintre cei patru membri rămași în consiliu. Sustkever a declarat luni că regretă „profund” rolul său în plecarea lui Altman.
Șirul evenimentelor a trezit o nouă întrebare peste weekend: ar putea Microsoft să cumpere OpenAI? Răspunsul e mai complicat: Banii nu ar fi o problemă majoră pentru Microsoft, chiar și în ceea ce privește prețul de 80 de miliarde de dolari despre care se vorbește pentru OpenAI.
Cu toate acestea, este de așteptat ca autoritățile de concurență din SUA, Marea Britanie și UE să se uite cu atenție la consolidarea pe piața incipientă a inteligenței artificiale generative. Microsoft abia a reușit să achiziționeze compania de jocuri video din spatele Call of Duty, Activision Blizzard (o preluare care a fost puternic contestată de autoritățile de reglementare) și s-ar confrunta cu o bătălie și mai dură cu OpenAI, la care deține o participație de 49%.
În orice caz, Microsoft a semnalat că este gata să găzduiască talentele nemulțumite ale OpenAI și i-a pus deja la lucru pe Altman și Brockman. Directorul său general, Satya Nadella, a indicat că și alți membri ai personalului OpenAI s-au alăturat deja duo-ului de top, în contextul în care s-a raportat că un trio de cercetători de rang înalt a părăsit ChatGPT în urma puciului din sala de consiliu.
Dacă Altman nu se întoarce la OpenAI, atunci se pare că activitatea privind inteligența artificială avansată va continua sub conducerea directă a Microsoft. Altman vrea să construiască inteligența generală artificială, termen care desemnează un sistem de inteligență artificială care poate efectua o varietate de sarcini la un nivel de inteligență uman sau peste acesta.
OpenAI deține în continuare modelele puternice din spatele ChatGPT. Dar ultima aventură a lui Elon Musk, xAI, a arătat cât de rapid pot fi construite noi modele puternice. Acesta a dezvăluit Grok, un prototip de chatbot cu inteligență artificială, în urma a doar patru luni de dezvoltare, după cum susține compania.
Citat de BBC, Altman spune că ChatGPT este „un sistem despre care, uitându-ne în urmă, vom spune că este un foarte timpuriu sistem de inteligență artificială. Este încet, plin de erori, eșuează într-o grămadă de aspecte, dar așa erau și computerele timpurii, care au marcat totuși dezvoltarea acestei tehnologii, chiar dacă a durat câteva decenii ca să evolueze. Progresul tehnologic este un fenomen marcat de continuitate, nu există un moment al nașterii inteligenței artificiale, dar dacă ar fi să aleg un reper în acest moment pentru istoria acestei tehnologii ar fi ChatGPT datorită caracterului de aplicabilitate pe care îl are acest prototip”.
În orice caz, dincolo de această revoltă, un studiu realizat de think-tank-ul Autonomy pe companii din Marea Britanie și SUA care deja au introdus inteligența artificială în procesele economice și comerciale a constatat o creștere a productivității și o îmbunătățire a echilibrului dintre viața profesională și cea privată pentru 28% dintre angajați (8,8 milioane de persoane din Marea Britanie și 35 de milioane în SUA).
Deși rezultatul nu este încă unul spectaculos, extrapolarea datelor arată că, până în 2033, firmele ar putea reduce numărul săptămânal de ore ale unui angajat, de la 40 de ore acum, la 32 de ore, fără a pierde din performanță și fără a tăia salariile. Acest lucru ar permite fie scurtarea săptămânii de lucru la patru zile, fie reducerea numărului de ore zilnice pe care le lucrează un angajat.
Studiul mai arată că o astfel de reformă a muncii ar preveni evitarea creșterii șomajului, pe care introducerea inteligenței artificiale l-ar putea avea asupra economiei, dar ar reduce și bolile psihice și fizice induse angajaților de stresul cotidian legat de muncă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.