Am “publicat” de curând, aici, în Republica, o scrisoare deschisă noului Președinte al României. Reacțiile au fost multe și unele foarte puternice: Inteligența Artificială este pe buzele tuturor, deși mai toți recunosc că nu o înțeleg pe deplin.

Am fost norocoși că tatăl meu, înțelegând că acesta va fi viitorul, ne-a cumpărat la începutul anilor ’90 primul computer: un HC90 produs în România, al cărui program – „BASIC” – îl încărcam de pe o casetă audio. Foto: vicva / Alamy / Alamy / Profimedia

Într-o lume în care tehnologia poate construi realități convingătoare în câteva secunde, încrederea – acel fundament social care ne leagă – poate deveni punctul nostru slab. Foto: Profimedia

Se spune de un timp că lumea va fi a proștilor cu telefoane deștepte. Și cumva, pentru că jocul de cuvinte sună bine, multă lume s-a proptit în această idee și refuză să ia în calcul și faptul aproape banal că viitorul s-ar putea să nu fie, de fapt, chiar atât de nefericit. Dar varianta asta optimistă presupune și deschiderea noastră către schimbare. Inclusiv către schimbarea modului în care ne practicăm actualele meserii. Căci toate datele arată că, treptat, totul se va schimba.

De obicei lucrez cu 4-5 “Inteligențe Artificiale”. foto: David Talukdar/ZUMA Press Wire / SplashNews.com / Splash / Profimedia

Dar, pentru cei care nu au, pierderea este dublă. Dispar nu doar joburile de rutină, ci și falsa promisiune a stabilității. Meseriile bine definite devin volatile, iar carierele lineare se destramă. foto: Jonathan Raa/NurPhoto/Shuttersto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Sunt zile bune de când șuvoaie de știri contradictorii și pe alocuri șocante curg și umplu burtierele de la TV și fluxurile de informații din online și social media. E ca și cum omenirii i s-a demagnetizat busola, motiv pentru care se rostogolește la vale cu o viteză care ne dă amețeală și anxietate.

Să ne înțelegem, nu sunt absolut deloc fanul birocratizării excesive, iar o lege aproape matematică spune că birocrațiile capătă inerție și, de la un punct, încep să funcționeze pentru sine, nu pentru scopul pentru care au fost create inițial. Iar noi, românii, simțim asta pe pielea noastră în fiecare zi. Foto:: Julia Mineeva / Zuma Press / Profimedia

În fiecare dimineață, undeva, într-un cabinet de radiologie, un medic specialist cu zeci de ani de experiență își începe ziua rulând fiecare imagine prin PatternScope - un sistem avansat de diagnostic, bazat pe inteligență artificială care nu numai că a analizat milioane de imagini și a sintetizat experiența colectivă a mii de specialiști din întreaga lume, dar a identificat tipare subtile în rezultate noi „văzute prima dată”, pe care nicio minte umană nu le-ar fi putut detecta. Medicul nu o face din nesiguranță, ci din aceeași rațiune pentru care predecesorii săi au început să folosească stetoscopul în loc să-și lipească urechea de pieptul pacientului. Evoluția este inevitabilă: de la auscultația directă, la stetoscop, apoi „raze X”, apoi ecograf și rezonanță magnetică și acum... sisteme AI care pot detecta, în imagistica medicală, semnale indetectabile de ochiului uman. Fiecare salt tehnologic a fost întâmpinat inițial cu scepticism, dar a devenit, în timp, standardul profesiei.

În 2018, s-a aflat că Amazon a avut probleme cu un algoritm de inteligență artificială folosit pentru a evalua candidații la angajare, acesta fiind părtinitor împotriva femeilor. Ce s-a întâmplat concret? Sistemul de recrutare folosea un model de învățare automată care accesa datele istorice ale companiei despre candidați și angajați. Problema a apărut deoarece datele istorice erau dominate de bărbați, mai ales în rolurile tehnice, ceea ce a dus la un algoritm care favoriza candidații bărbați. Foto: Profimedia