De obicei lucrez cu 4-5 “Inteligențe Artificiale”. foto: David Talukdar/ZUMA Press Wire / SplashNews.com / Splash / Profimedia

Dar, pentru cei care nu au, pierderea este dublă. Dispar nu doar joburile de rutină, ci și falsa promisiune a stabilității. Meseriile bine definite devin volatile, iar carierele lineare se destramă. foto: Jonathan Raa/NurPhoto/Shuttersto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Sunt zile bune de când șuvoaie de știri contradictorii și pe alocuri șocante curg și umplu burtierele de la TV și fluxurile de informații din online și social media. E ca și cum omenirii i s-a demagnetizat busola, motiv pentru care se rostogolește la vale cu o viteză care ne dă amețeală și anxietate.

Să ne înțelegem, nu sunt absolut deloc fanul birocratizării excesive, iar o lege aproape matematică spune că birocrațiile capătă inerție și, de la un punct, încep să funcționeze pentru sine, nu pentru scopul pentru care au fost create inițial. Iar noi, românii, simțim asta pe pielea noastră în fiecare zi. Foto:: Julia Mineeva / Zuma Press / Profimedia

În fiecare dimineață, undeva, într-un cabinet de radiologie, un medic specialist cu zeci de ani de experiență își începe ziua rulând fiecare imagine prin PatternScope - un sistem avansat de diagnostic, bazat pe inteligență artificială care nu numai că a analizat milioane de imagini și a sintetizat experiența colectivă a mii de specialiști din întreaga lume, dar a identificat tipare subtile în rezultate noi „văzute prima dată”, pe care nicio minte umană nu le-ar fi putut detecta. Medicul nu o face din nesiguranță, ci din aceeași rațiune pentru care predecesorii săi au început să folosească stetoscopul în loc să-și lipească urechea de pieptul pacientului. Evoluția este inevitabilă: de la auscultația directă, la stetoscop, apoi „raze X”, apoi ecograf și rezonanță magnetică și acum... sisteme AI care pot detecta, în imagistica medicală, semnale indetectabile de ochiului uman. Fiecare salt tehnologic a fost întâmpinat inițial cu scepticism, dar a devenit, în timp, standardul profesiei.

În 2018, s-a aflat că Amazon a avut probleme cu un algoritm de inteligență artificială folosit pentru a evalua candidații la angajare, acesta fiind părtinitor împotriva femeilor. Ce s-a întâmplat concret? Sistemul de recrutare folosea un model de învățare automată care accesa datele istorice ale companiei despre candidați și angajați. Problema a apărut deoarece datele istorice erau dominate de bărbați, mai ales în rolurile tehnice, ceea ce a dus la un algoritm care favoriza candidații bărbați. Foto: Profimedia

Alexandru Voica este de părere că AI va accelera exodul creierelor din România. „Elevii români pasionați de AI nu vor mai putea să fie cum eram noi, care seara ne întorceam de la școală, citeam, programam și reușeam să facem performanță. Ce va face o astfel de persoană? O să se ducă în America și în China unde sunt supercomputerele, nici cu cea mai mare pasiune și cea mai mare dorință nu va mai putea rămâne în țară”,

Începând cu 1 august 2024, Actul AI al UE va intra oficial în vigoare, stabilind noi standarde pentru utilizarea inteligenței artificiale (IA) în întreaga Uniune Europeană. Acest cadru de reglementare esențial este conceput pentru a valorifica potențialul IA, asigurând în același timp protecția drepturilor fundamentale. Iată o privire detaliată asupra practicilor IA considerate “risc inacceptabil” conform Actului, împreună cu exemple relevante. Foto: Przemyslaw Klos/ Panthermedia/ Profimedia

Investigațiile recente au dezvăluit că mari companii tehnologice, inclusiv Apple, Nvidia, Anthropic și Salesforce, au folosit transcrieri din peste 173.000 de videoclipuri YouTube pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială. Această practică a ridicat preocupări etice și legale semnificative, în special deoarece pare să încalce termenii de serviciu ai YouTube.

Nu cumva avem nevoie de reguli care să împiedice AI-ul să facă rău, înainte de a-l face?