Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Copiii minerilor din Valea Jiului au găsit o cale ca să-și schimbe viața

Rolland Szedlacsek e inginer de sistem la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Petroșani, iar meseria lui este să facă aplicații practice cu copiii în timpul orelor de informatică. Cu ani în urmă, a lucrat la un club al copiilor din oraș, unde făcea ceva asemănător. „După cum știți, la clubul copiilor activitățile nu sunt obligatorii. Copiii vin, se înscriu și, dacă facem activități frumoase care îi atrag, mergem mai departe. Dacă nu, ei nu mai vin”, spune Rolland Szedlacsek. 

Această filosofie simplă i-a influențat abordarea orelor pe care le are de făcut cu elevii liceului: copiii nu sunt ființe captive în sala de clasă, ei trebuie „câștigați” înainte să li se ceară să se implice în activitățile pe care le propune profesorul. 

 Colegiul Național Mihai Eminescu Petroșani

„Chiar dacă noi avem un plan de lecție, ei avansează foarte rapid”

Astfel, a început să colaboreze cu Fundația EOS, care le oferă profesorilor de informatică traininguri și resurse moderne cu care să îi învețe pe elevi să codeze. Într-unul dintre programele fundația, în parteneriat cu Microsoft și Ministerul Educației, îi învață pe profesori să le predea copiilor informatica cu ajutorul jocului Minecraft - varianta pentru educație, sau al Microbiților.

M-am gândit să aduc varianta pentru educație a jocului Minecraft în clasă după o activitate de o săptămână, Ora de codare, în care am văzut cât de mult le-a plăcut aceasta copiilor. Mă întrebau mereu când mai facem Minecraft”, spune inginerul de sistem. 

A început să vadă rapid beneficiile acestei idei. „Ei învață în clasa a cincea - a șasea să facă primii pași în codare și, decât să ne apucăm să le explicăm cum e cu algoritmii, cum e cu schemele logice, le arătăm: Uite ăsta e un bloc de cod pe care noi îl asamblăm cu celălalt imediat ei se prind. O iau înainte, chiar dacă noi avem un plan de lecție, ei avansează foarte rapid”, povestește Rolland Szedlacsek. 

Rolland Szedlacsek

Anul trecut, doi elevi din clasa a IX-a și a X-a a liceului au participat la un concurs organziat cu sprijinul Microsoft, în care au avut de creat în Minecraft cetatea Alba Carolina și au câștigat premiul I la categoria lor de vârstă. 

I-a chemat după aceea să le vorbească și celor mai mici despre reușita lor. „Întotdeauna încerc să implic și copiii în partea asta de învățare pentru că ei altfel sunt văzuți de colegii lor, nu ca un profesor, care vine, deschide catalogul și întreabă cine iese la tablă. Și acum chiar am solicitări de la cei mici, de clasa a cincea, să participe în concurs”, spune Rolland Szedlacsek.

„Puneți mâna și învățați, să nu ajungeți cum am ajuns noi în fundul pământului”

La liceul la care predă acesta se înscriu copii cu rezultate bune la învățătură din toată Valea Jiului. „Minele au început să se închidă de mai mulți ani, dar copiii au majoritatea părinți care au lucrat la mină și le mai spuneau: Puneți mâna și învățați, să nu ajungeți cum am ajuns noi în fundul pământului. Copiii sunt conștienți de pericolul prin care au trecut părințiilor și, în general, trag și învață ca să nu mai rămână aici. Cam totul e pe închidere. Fiind zonă monoindustrială nu prea au alternative”, explică el. 

Mulți dintre elevii săi își iau, în cadrul liceului, certificate de competențe digitale recunoscute internațional, precum IC3, sau atestate pentru Java, Python și rețelistică recunoscute în străinătate. „Participăm cu elevii la Campionatul Mondial de Microsoft Office, în fiecare an avem un număr de elevi care se califică în etapa națională. Acum 3-4 ani, a, avut un elev care a câștigat Finala Națională și a mers în America. Anul acesta, o fată avut același punctaj cu cel aflat pe primul loc, însă cu șapte secunde mai slab”, spune inginerul de sistem.

Cu fiecare abilitate nouă dobândită, elevii au o șansă mai bună de a-și construi un viitor. Deocamdată, acest viitor este la București, Cluj, Timișoara sau peste granițe. 

„Învață ca să plece”, spune Rolland Szedlacsek, care speră că într-o zi copiii de astăzi vor avea un motiv bun să se întoarcă acasă.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bravo bravisimo ... cred ca ei inteleg cel mai bine spiritul succesului si le doresc succes din tot sufletul.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult