Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Copiii trebuie lăsați să fie copii. Ingredientul „secret” al câtorva after-school-uri din mediul rural

Palatul Elisabeta

Curtea Palatului Elisabeta din București, reședința familiei regale a României, e plină de copii care aleargă de colo până acolo. Unii fac tir cu arcul și trag spre ținte mari cu săgețile cu ventuze. Alții joacă badminton, iar alții mănâncă brioșe și vată de zahăr pe băț, în pauza dintre două ateliere. De jur împrejur, voluntari cu poftă de joacă le pun creativitatea la treabă și îi ajută să realizeze mici obiecte de artizanat și lucrări pline de culoare. La unul dintre ele, voluntarele le confecționează băieților și fetițelor papioane colorate după pofta inimii. 

La altul, copiii își împletesc coronițe din flori de câmp, iar doi pași mai încolo pasionații de construcții învață cum pot crea roboței din Lego. Vizavi se modelează cănuțe de lut pentru pitici, ori bărci și avioane din hârtie. Pe o pânză uriașă, mai mulți copii pictează cu degețelele. Și nu departe, cei mici învață să picteze într-un fel mai neconvențional de atât: cu sfoară.

E 1 iunie și copiii fac ceea ce ar trebui să facă. Se joacă și învață prin joacă, la un eveniment organizat de ziua lor de Fundația Regală Margareta a României și Fundația Vodafone România

În curtea Palatului Elisabeta se află aproape 200 de copii ce merg la centrele sociale de tip after-school pe care cele două fundații le susțin în județele Argeș, Constanța, Ialomița, Ilfov, Teleorman și București, în cadrul programului Investiție în Mediul Rural. Acolo copiii își fac temele și primesc la prânz o masă, dar beneficiază și de activități non-formale, în timpul cărora își pot dezvolta abilitățile socio-emoționale.

Când începi să ai grijă de un copil, schimbările se văd aproape imediat

„Eu cred în primul rând că e important ca fiecare copil să fie fericit, să copilărească, să nu aibă griji. Din păcate, sunt copii care rabdă de foame, copii care nu pot să meargă la școală pentru că fie nu au încălțăminte, fie nu au îmbrăcăminte, părinții nu pot să plătească transportul până la școală. La centrele Școală după școală, copiii își fac temele și încearcă să recupereze întârzierile pe care le au în activitatea școlară, primesc o masă, dar avem grijă să existe mereu activități care le permit să fie copii. De aceea am și organizat astăzi acest eveniment, în timpul căruia să se bucure și să învețe prin joacă. De aceea, la vară, toți copiii din programul Investiție în Mediul Rural, 450 la număr, vor merge într-o tabără”, spune Angela Galeța, președinte al Fundației Vodafone România.

Sorin Marinescu, coordonator de programe la Fundația Regală Margareta a României, a văzut de nenumărate ori că simpla acoperire a nevoilor imediate nu ajută un om în devenire să se dezvolte. Și nici ajutorul la teme nu este suficient, dacă nu este însoțit de căldură umană și contexte „altfel” de învățare. „Se vede imediat pe un copil când începi să ai grijă de el. L-am întrebat pe un coordonator de centru care sunt cele mai mari schimbări. Și, dincolo de faptul că nu mai rămân repetenți, ce-ți sare imediat în ochi este că nu se mai bat. Ci relaționează, socializează”, explică Sorin Marinescu.

Adrian Silimon, coordonatorul centrului din Turnu Măgurele, povestește că o parte a activității o constituie discuțiile cu părinții celor 40 de copii care îl frecventează. „La început, părinții au fost reticenți, dar după un timp, când și-au dat seama că toți au probleme comune, au început să se deschidă”, a explicat Silimon care a venit însoțit de mai mulți copii care au prezentat audienței un dans popular. În județul Ialomița, la Mărculești, coordonatoarea centrului, Elena Bănică, și soțul ei, preotul Angelo Bănică, au inclus în programul after-school-ului o activitate cu specific local. „La Mărculești, a fost omologat costumul popular ialomițean și există doamne, trecute de 75 de ani, care au gherghef, care știu să îl coasă și îi pot învăța pe copii. Așa că încercăm să înviem această tradiție”, explică ea. 

Printre copiii veniți de 1 iunie la Palatul Elisabeta s-a aflat și o micuță gimnastă, Roxana Teodora Gene, de la Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Cumpăna. La 8 ani, este campioană națională la gimnastică ritmică și, ca să ajungă acolo, se antrenează câte trei ore în fiecare zi. Ce o motivează să facă acest sport? „Înainte făceam dansuri, dar am văzut câteva fete făcând gimnastică ritmică. Mi-a plăcut că era mai interesant și mai greu”, își explică fetița alegerea.

„Copiii trebuie să să înțeleagă că suntem conectați între noi și că lucrurile pe care le exprimăm contează”

La Palatul Elisabeta, copiii invitați să se joace de 1 iunie, i-au avut alături de ei la ateliere pe 20 de voluntari ai Fundației Vodafone România, care le-au fost parteneri de lucru și de joacă. Coordonatoarea acestora este Veronica Brînză, project Manager la Fundația Vodafone România. 

„Avem 20 de voluntari din partea Fundației Vodafone, atât din cadrul companiei Vodafone, cât și din afară. Eu am dat strigare, ca de fiecare dată, și ca de fiecare dată mulți dintre colegii noștri au răspuns afirmativ. Unul dintre atelierele mele preferate este atelierul Pânza Magică. Există un ghem de sfoară colorată și acest ghem de sfoară se aruncă în cadrul unui cerc, de la un copil la celălalt, după ce copilul spune ceva drăguț despre colegul său. În felul acesta se formează o pânză, ca de păianjen, care exprimă ideea de conectivitate. Copiii trebuie să să înțeleagă că suntem conectați între noi și că lucrurile pe care le exprimăm contează, arată Veronica Brînză.

Alături de copii au fost, la sfârșitul săptămânii trecute, și voluntari vârstnici ai Fundației Regale Margareta a României. La 63 de ani, doamna Ludmila, de la Centrul Comunitar Generații din sectorul 6, confecționează papioane roz pentru două fetițe. A început să facă voluntariat în urmă cu patru ani, după moartea soțului său. „Am vrut să găsesc o cale de a merge mai departe”, povestește doamna Ludmila care a devenit una dintre bunicile celor 50 de copii care vin la centru. Face împreună cu copiii tablouri, îi învață să facă decorațiuni, folosind tehnica șervețelului, dar este alături de ei în mai multe situații. „Ei simt nevoia să ne implice și în alte activități: să mergem cu ei la masă, să jucăm badminton, să alergăm cu ei. Sunt ca nepoții mei, sunt un balsam pentru suflet”, spune ea. E o relație în care nu se poate spune exact cine oferă și cine primește cu adevărat. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E ceva care nu se poate face : fiecare copil să aibă bunici la țară în putere să-i crească până la vârsta când vor trebui să frecventeze o școală. De ce copilăria la bunici e diversă în sensul pozitiv forte al formării copiilor ? Pentr că acolo sunt în relație cu tot felul de animale : găini, câine, pisică, oaie, etc. Pentru că se pot urca în copaci fructiferi să-și culeagă singuri fructe, pentru că învață să mănânce sănătos, pentru că seara toată familia se culcă devreme, pentru că învață de la bunici multe lucruri care le vor fi de folos în viață, etc. Da, recunosc că a devenit un ideal o astfel de copilărie dar, dar odată era ceva normal pentru că toți părinții noștri se trăgeau de la țară.
    • Like 0


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult