Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Corespondență de coronavirus din cămara unui om care a făcut provizii pentru vremuri grele. „Era modernă ne dă un fals sentiment de securitate”

Provizii supermarket

Foto: Guliver Getty Images

Dacă mâine nu aș mai avea curent și acces la magazine, aș reuși să trăiesc cu ce avem în casă câteva săptămâni, poate mai mult. Cumpăr constant conserve, făină, ulei, mălai și multe alte produse de bază. Am cuțite bune. Am săpun destul și câțiva litri de clor. Lopată și toporișcă. Știu adrese și numere de telefon de la cei apropiați, sunt memorate. Am baterii și multe lumănări, chibrituri. Am un sertar cu medicamente ca să trec peste răceli, dureri, arsuri, diverse. Am în cap o procedură de evacuare, ca să spun așa. Nu că aș fi paranoică, nu mă aștept sa am nevoie să mă lupt pentru supraviețuire prea curând și nici nu urăsc tehnologia, ba chiar îmi place la nebunie, dar mă simt mai bine știind că supraviețuirea mea nu depinde de programul unui magazin, de operațiunile unei bănci, de Internet, de un server.

Era modernă ne dă un fals sentiment de securitate. Totul ne este comod, la îndemână. Omul modern își poate trăi visul: poate fi leneș. Nu are nevoie să vâneze ca să își obțină hrana, nu are nevoie sa meargă pe jos!, nici să știe cum se face agricultura, nu trebuie să țină minte nimic, nici capitale, nici rețete, nici adrese sau numere de telefon. Totul este la un click distanță. Sau un swipe. Poate că nu îți dai seama de asta până când nu ai o pană de curent care durează 24 de ore, suficient de lungă încât smartphone-ul să se descarce, sau să rămâi în casă izolat din cauza zăpezii. Asta îți schimbă un pic percepția despre cât de comozi suntem.

Asta scriam acum 3 ani, pe blogul meu. Nici vorbă de coronavirus, dar trecusem deja prin zăpezi, pene de curent și crize personale și una financiară și voiam să mă simt în siguranță, în control, pe cât posibil. Așa că am încetat să cheltuiesc toți banii bazându-mă pe faptul că alții vor intra în cont pe o dată anume. Am încetat să îmi fac aprovizionarea zilnic, să trăiesc, în general, de pe o zi pe alta.

Deși am mereu acces la Internet, încerc să îmi creez soluții pentru ziua în care nu voi mai avea deloc. Poate sunt filmele cu zombie sunt de vină sau Bear Grylls, poate sunt cutremurele care au devastat Italia, incendiile din Australia, încălzirea globală sau penele de curent din cartier, dese, lungi și enervante, nu sunt sigură de ce, dar mă tot pregătesc.

Nu sunt singura. Există de ceva timp un trend la nivel mondial pentru domeniu.

Poate e un paradox, un răspuns la stresul vieții cotidiene, dar oamenii se gândesc din ce în ce mai mult la viața in sălbăticie pe măsură ce viața modernă le oferă avantaje mai mari. Downshifting. Dieta paleo, alimentația bio, sporturile, viața la țară, promisiuni de început de an legate de renunțarea la social media sau smartphones. Există o mulțime de variante a exprimării aceluiași sentiment: că independența și siguranța sunt departe de comoditate. O variantă extremă este cea în care te gândești ca te vei lupta pentru supraviețuire.

Când criza actuală va trece, cu ce vom rămâne?

Câți vor face economii și câți vor continua să facă shopping online cât îi țin cardurile?

Câți vor mânca echilibrat și vor face mișcare tot anul și câți vor înțelege că soluția este să se umfle cu vitamine la fel cum se îngrașă porcul în ajun?

Vom vedea cine rămâne cu ceva. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe criza aceasta mi se pare indecent sa fii preocupat de mancare, Am vazut azi magazine cu rafturile goale.M-a intristat.Nu mi-e foame deloc.
    • Like 1
  • Nu sunt o persoana bogata dar nu mi-e frica de saracie.Nu fac rezerva de alimente nici de medicamente.Oricum o bola apare cand nu gandesti de oriunde si n-are rost sa cumperi anticipat medicamente.Viata e plina de neprevazut,platesc doar facturile si actionez pe moment,dupa situatia aparuta.
    • Like 0
  • Zap Zap check icon
    Daca societatea clacheaza individa va fi violata si apoi omorata sau mai rau. Nu va fi Rambo.

    Asa ca mai lasa filmele cucoana ca fara societate esti pierduta.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult