Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Corespondență din Grecia: iată cum funcționează terasele și plajele

Plajă din Atena

Grecia a deschis terasele și plajele de câteva zile, dar, pentru moment, vorbim doar de turism intern. Oana Cercel are 35 de ani și locuiește, de 14 ani, în Atena. Este cofetar, dar deține și o garsonieră pe care o închiriază în regim hotelier.

 


Șezlongurile sunt dezinfectate după fiecare client

Cum autoritățile din România încă se chinuie să aprobe un ghid de măsuri, în Grecia localurile funcționează după reguli bine stabilite. Am rugat-o pe Oana să ne povestească ce măsuri au luat grecii pentru plaje și terase în momentul în care au permis deschiderea acestora. Nu este exclus ca aceste măsuri să rămână valabile și în momentul în care autoritățile elene vor permite accesul turiștilor străini. 

„La terasele de la plajă, clienții se duc la bar și pot comanda cafea, sucuri și mâncare, dar doar ce este ambalat. (sandwich, chipsuri, etc.) Ospatarii nu servesc clienții la șezlonguri. Se păstrează distanța de 1,5m – 2m între clienți. Cei care doresc, își pot aduce de acasă mâncare sau băutură. Având un copil minor, pentru securitatea noastră sanitară, am luat de acasă dezinfectant și șervețele umede însa la bar sunt mai multe sticle de dezinfectant, iar cine vrea, se poate dezinfecta”, povestește Oana. 

Pentru cei care dețin plaje regulile sunt clare.”Șezlongurile sunt dezinfectate de personal, după fiecare client. Distanța dintre umbrele este de 4 metri, iar șezlongurile sunt legate astfel încât să nu putem pune mai multe sub o singură umbrelă. Excepție fac cei cu copii care pot cere un sezlong în plus.”, povestește Oana.

Fără termoscanare pe plajă sau la terase

Și cum în România este o întreagă dezbatere despre termoscanare, iată ce se întâmplă pe plajele din Grecia. “Nu se ia temperatura și nu există nicio altă procedură pentru cei care vin la plajă. La plajele amenajate, numărul persoanelor care pot sta este egal cu numarul șezlongurilor. Este acceptată plaja pe prosop, dar la plajele care nu sunt amenajate, deci la cele la care nu se plateste taxa de intrare”.

Iar pentru cei care au planificată vacanța în Grecia, Oana vine cu o informație extrem de importantă. “Grecii nu au crescut prețurile, ba chiar este o discuție despre reducerea TVA-ului pentru domeniul ospitalier.”

Articol publicat de Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult