Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Coronavirus în România | „O doamnă se lipește de mine. O întreb de ce se înghesuie”. Cât de (im)probabil e să te infectezi la coadă la supermarket

Coadă supermarket

Ne-au lăsat să lucrăm de acasă. O decizie eficientă și înțeleaptă. La prânz m-am hotărât să merg la supermarketul din orășelul nostru să-mi cumpăr câte ceva de mâncare. M-am gândit că, fiind o comunitate mai mică, unda de panică din București nu s-a propagat până la noi în Măgurele. M-am gândit greșit.

Magazinul era arhiplin, mi-am dat seama de lucrul ăsta încă de când am ajuns în parcare. Niciun loc liber. Asta e, până la urmă dacă mersul la cumpărături îi calmează pe oameni e foarte bine. Mai știu că oamenii când sunt stresați mănâncă.  Coșuri pline cu baxuri de sticle de ulei, făină, legume congelate, conserve, și tot felul de alte lucruri. Nu toți clienții cumpărau provizii pentru vremuri de restriște, unii, ca mine de altfel, cumpărau câteva produse. Având în vedere ora, marea majoritate a clienților erau pensionari. Dacă pot să înțeleg oamenii care aleg să cumpere drojdie și făină în cantități industriale, în schimb nu pot să-i înțeleg pe cei care se înghesuie. Înghesuială e boală grea la noi și e moștenire scumpă de pe vremea comunismului. Se vede treaba că nu vrem cu niciun chip să ne debarasăm de obiceiurile proaste.

Înghesuiala cea mai evidentă e la casă, am senzația că cetățenii ăștia nu au auzit nimic despre măsurile de protecție sanitară. La un moment dat simt cum o femeie din spatele meu se lipește de mine. Mă întorc revoltat, mi-e jenă pur simplu de situația asta penibilă, și o întreb „de ce se înghesuie”. Îmi răspunde că s-a băgat în fața ei un alt bărbat care se face că nu ne aude, vorbind preocupat la telefon, iar ea practic și-a recuperat locul pierdut împingându-mă pe mine. Cozile de la cele două case seamănă izbitor de mult cu înghesuielile de pe vremea lui Ceaușescu pentru prins „orice”.

În franceză, când faci cumpărături, se spune că faci curse. Este clar că în acest moment e cel mai bine să limităm numărul de  curse la cât mai puține. Am avut senzația că în magazinul ăsta oamenii continuă să-și ducă viață ca și până acum, se plimbă, se uită curioși, se gândesc apoi se răzgândesc, mai stau de vorbă. 

Cel mai mult mă irită, și asta nu de acum, cei care încep să-și pună produsele în sacoșe abia după ce ultimul produs a fost scanat și apoi plătesc. Bineînțeles că mai durează până își caută portmoneul în genți fără fund, până scot banii, mai fac câte o remarcă de spirit negustată de nimeni. Toată lumea spune că trebuie să stăm acasă, însă unii aleg să stea prin magazine. Mai ales în condițiile în care s-a spus foarte clar că vârstnicii sunt cei mai vulnerabil chiar nu înțeleg de ce aleg să se expună în felul acesta.

Înghesuiala la noi e sport național, avem campionate regionale, în orașe, comune și sate. Există campioni experimentați, înfrângeri și victorii, tehnică și regulamente. Realitatea e că înghesuială e o dovadă crasă de primitivism, lipsă de civilizație, amintire de pe vremea foametei din comunism. Dar astăzi,  mai mult mai mult ca oricând, evitarea aglomerației e o măsură fundamentală de igienă. Poate ajunge virusul ăsta să ne mai civilizeze. Abia acum înțeleg de ce în Italia intră doar câte 20 de persoane în magazine iar la coadă stă câte un polițist care se asigura că se păstrează o distanță corespunzătoare. Oamenii nu vor să înțeleagă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Nu mă miră.Nesimțirea , nepăsarea și ignoranța e tipic românească.Mai frecventă la cei născuți în comunism.
    • Like 3
    • @ Dorin
      Nume check icon
      Nu neaparat. Nici generatiile dupa '90 nu prea au cei sapte ani de acasa
      • Like 5
  • "Cel mai mult mă irită, și asta nu de acum, cei care încep să-și pună produsele în sacoșe abia după ce ultimul produs a fost scanat și apoi plătesc". Oh, slava Domnului, credeam ca sunt singur!... De fapt e ceva care ma irita si mai mult: dezinvoltura cu care scot tacticos portmoneul dintr-o geanta foarte aglomerata, cum cauta bancnotele din tot felul de buzunarase ale portmoneului... Si asta cand daca ochii de la coada ar putea ucide ar cadea izbiti. Ce ma termina e faptul ca eu sunt teribil de stresat sa nu pierd vremea altora (si a mea, desigur) cand exista alternativa de a nu o face.
    PS: da, nu luam in calcul persoanele in varsta care au problemele specifice de mobilitate, acolo e altceva. Doar ca in perioada asta ei ar trebui sa-si reconsidere decizia de a face cumparaturi direct. Sa apeleze la cineva - familie, vecini.
    • Like 7


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult