Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cosmetice artizanale, ideea de afacere a unei tinere din Ghindărești, care a atras atenția Comisiei Europene. GENERAȚIA B

Ioana Matei - Jovis

Ioana Matei a fost tot timpul pasionată de tot ce înseamnă stil de viață sănătos și mai ales de produsele cosmetice naturale. În urmă cu opt ani, pe când era studentă în anul întâi la Constanța, avea un blog personal. Trendul produselor eco/bio era abia la început. La noi în țară apăruseră timid câteva magazine online care comercializau cosmetice bio.

A comandat, le-a încercat. I-au plăcut foarte mult, dar erau mult prea scumpe pentru bugetul ei de atunci. Nu și-ar fi permis să le folosească în mod constant. Așa că a devenit interesată de alternative: produse de îngrijire făcute în casă, din ingrediente naturale, alese chiar de ea.

Foarte entuziasmată de noul hobby, a început să scrie pe blog despre rețetele pe care le încerca, cu poze și detalii. În scurt timp și-a creat o comunitate de cititori.

La un moment dat cineva a întrebat-o dacă poate să îi trimită prin poștă unul din produsele făcute de ea. Voia să cumpere. Așa s-a născut ideea afacerii. A pornit totul cu 5.000 de euro, iar ce a câștigat a reinvestit. Vindea prin intermediul blogului produsele făcute acasă de ea.

Apoi a participat și la un prim târg handmade în Constanța. Reactile pozitive primite în urmă interacțiunii directe cu clienții au încurajat-o să facă pasul următor: să-și transforme hobby-ul într-o afacere propriu-zisă. A văzut acest potențial.

Unt de shea, unt de cacao, produse apicole - ingredientele cosmeticelor Jovis

Săpunurile și cosmeticele Jovis sunt realizate manual, în loturi mici. Atelierul de producție este într-un sat de pescari, în comuna Ghindărești, în județul Constanța.

Materia primă sunt ingrediente naturale precum unturile și uleiurile vegetale (ulei de măsline, ulei de cocos, ulei de ricin, unt de shea, unt de cacao), extracte din plante, flori, produse apicole, uleiuri esențiale naturale aromaterapeutice, argile.

Gama Jovis de produse 100% naturale include săpunuri (gama clasic, gama cu lapte de capră, gama cu sare de mare, gama cu ulei de măsline), șampon solid (unul dintre cele mai bine vândute produse), uleiuri și unturi de corp, seruri faciale hidratante, ape florale, balsamuri de buze, unturi și uleiuri vegetale, produse de aromaterapie, accesorii pentru baie.

Toate sunt complet lipsite de aditivi chimici - conservanți, coloranți, întăritori artificiali, detergenți sau arome sintetice. Sunt biodegradabile, având și ambalaje biodegradabile sau, acolo unde nu este posibil, din materiale reciclabile.

Cei ce cumpără săpunurile și cosmeticele naturale Jovis sunt în general persoane de sex feminin cu venituri și educație peste medie, 25-45 de ani, din mediul urban. Sunt persoane deschise la nou și preocupate de un stil de viață sănătos pentru ele și familia lor, ne spune Ioana Matei.

Nu a fost ușor. Începutul afacerii a fost într-un total pionierat cu săpunurile și cosmeticele naturale realizate manual. A avut nevoie de multă răbdare și perseverență, pe lângă resursele financiare.

„Legislația era destul de ambiguă, specifică mai degrabă fabricilor de cosmetice și nicidecum micilor producători în regim artizanal. Între timp lucrurile s-au clarificat, mai ales de când s-a migrat pe legislația europeană și notificările produselor (necesare pentru comercializarea acestora, alături de analize fizico-chimice, microbiologice și dermatologice) au fost centralizate la nivelul Comisiei Europene”, povestește Ioana Matei.

Între cei cinci finaliști din Europa ai concursului Young Champions of the Earth 

Familiarizată cu producția de săpun, Ioana se gândea de multă vreme la ideea de a recicla uleiul alimentar uzat în săpun. Nu este nicidecum o practică nouă. În gospodăriile tradiționale - precum cea a bunicilor ei - grăsimile uzate erau folosite frecvent pentru a face săpun de casă.

Proiectul cu care a aplicat la concursul Young Champions of the Earth este despre reciclarea uleiului alimentar uzat în produse de curățenie eco-friendly (săpun și detergent pentru casă).

„Uleiul alimentar uzat este un deșeu foarte nociv, atunci când este eliminat necorespunzător, poluând apa și solul. Multe țări nu au un sistem de colectare a uleiului uzat bine pus la punct și de cele mai multe ori acesta este pur și simplu aruncat în toaletă sau la chiuvetă, unde înfundă țevile și mărește costurile de epurare a apei și de întreținere a rețelelor de apa”, spune Ioana Matei.

Proiectul ei a propus o reciclare la nivel local. Beneficiile sunt atât pentru mediu, cât și pentru locuitori.

„Proiectul se pare că a atras atenția în mod pozitiv și celor de la Națiunile Unite pentru Mediu, pentru că am fost selectată printre cei 5 finaliști pe Europa ai concursului Young Champions of the Earth”, se mândrește Ioana.

„Este un lucru mare să primesc validare pentru proiectul meu de la UN Environment!”

Când a aflat de concurs și a aplicat cu proiectul ei era la Joint Research Centre al Comisiei Europene, unde a urmat un stagiu de jumătate de an. Detaliul este unul important deoarece pentru a participa era nevoie de susținerea unei persoane cu funcție superioară într-o instituție redutabilă de mediu, așa că am întrebat un coleg ce părere are despre proiectul pe care îl scrisesem și dacă este de acord să îmi susțină aplicația.

Proiectul ei nu a fost selectat pentru a merge mai departe, în următoarea etapă a concursului. Chiar și așa, Ioana consideră asta o realizare de care este mândră: „Este un lucru mare să primesc validare pentru proiectul meu de la UN Environment!”

A avut o schimbare de perspectivă atunci când a descoperit și a aflat mai multe despre antreprenoriatul social, despre afaceri care, pe lângă veniturile aduse, pot contribui la diverse cauze sociale și de mediu. O interesează foarte mult acest domeniu, modelele de afaceri sustenabile, și și-ar dori să se dezvolte cumva și în această direcție.

Articolul face parte din cadrul campaniei Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anon check icon
    Am si eu o intrebare stupida: de ce litera B? Am tot vazut articole despre generatia B si nu inteleg de unde vine acel B.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult