Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Capra Noastră, singura capră din România care face bere, și nu lapte. După o rețetă gândită special de un meșter berar adus cu avionul din Belgia

capra noastra-

Apă proaspătă, trei tipuri de malț de bază, două tipuri de malț prăjit, patru feluri de hamei, două drojdii superioare, piper, lemn dulce afumat, irish moss, coriandru. Creată după o rețetă gândită special de Raymond Franciscus de Saegher, meșterul berar de viță nobilă adus cu avionul din Belgia. Brună Seara este unul dintre cei cinci iezi ai Caprei Noastre, singura fabrică de bere artizanală din Iași.

O investiție de 500.000 de euro pusă la punct de patru asociați - un român și trei belgieni - , Capra Noastră a scos pe piață primii iezi de 0,33 litri în urmă cu mai puțin de trei luni. Capacitatea totală de 5.000 de litri nu acoperă cererea. 

Foaie verde lemn domnesc, pentru toți cei ce poftesc, albă, brună ori baltață, IPA, Season te așteaptă! Chiar de-i toamnă, ce să vezi, capra zburdă cu cinci iezi.” 

Numele iezilor? Capra Noastră Albă, Brună Seara, Vagablonda Triplă, Saison și IPA. 

După ce a trecut printr-o turnătorie (de fontă), Ionel Păsărică, 43 de ani - originar din Huși -  a schimbat cu rețelistica, iar mai apoi a ajuns în domeniul gazelor naturale. În Polonia tot în sectorul gazelor naturale a lucrat, consultant pentru o firmă daneză. Pentru că familia rămăsese acasă, după trei ani s-a gândit că ar fi vremea să se întoarcă în țară.  Este absolvent al Facultăți de Știința și Ingineria Materialelor în Iași, cu master în Ingineria Suprafețelor.

Aici și-a făcut o listă de posibile afaceri. Din toate, au rămas cinci. And the winner is... Ideea unei fabrici de bere artizanală a fost cea care a câștigat. A început să se documenteze, și-a făcut un plan. S-a gândit să nu investească prea mult de prima dată, așa că în loc să se apuce să construiască pe terenul pe care îl avea, a închiriat 500 de metri pătrați pe fosta platformă industrială Terom din Iași.

Când a ajuns la partea de producție de bere și-a dat seama că are nevoie de cineva cu know how.

A apelat la un amic din Belgia care știa câteva ateliere de bere tradițională. Și-a făcut bagajul și a plecat să le vadă. A vorbit cu meșterii berari belgieni.

- Câți locuitori sunt în orașul în care vrei să deschizi fabrica?

- În jur de 500.000, maximum 600.000 cu tot cu suburbii.

- Trebuie să aveți măcar 10 fabricuțe de bere acolo, nu?

- Păi nu e niciuna...

...

Mare mirare s-a citit pe chipul meșterilor berari din Patria Berii. Ba unul din el l-a întrebat dacă n-ar fi de acord să intre și el în afacere, în parteneriat. Le-a dat lor jumătate din business. Așa că acum el a rămas cu 50%, iar restul afacerii se împarte între trei belgieni: un maistru berar, care are berăria lui chiar lângă Bruxelles, care a venit cu know how-ul - „fără know how-ul de a face bere orice investiție în domeniu este zero”, - altul este director la o firmă olandezo-belgiană de proiectare din Iași, iar al treilea, amicul lui, este kinetoterapeut în Belgia.

Și așa au înființat firma: SC Capra Noastră SRL. Totul se numește Capra Noastră, și firma și site-ul ( în construcție) și berea produsă.

Ideea a fost a unei agenții de marketing din Iași cu care antreprenorul a ales să colaboreze.

Epopeea unui antrepozit fiscal. „Nu poți să depui dosarul la Direcția ANAF din Iași dacă nu ai încadrările tarifare de la București, iar la București nu poți să ai încadrările tarifare dacă nu poți să faci dovada că ai depus dosarul la Iași”

Comanda pentru utilaje a dat-o în China în august anul trecut, în decembrie le avea la poartă, iar pe 1 ianuarie era gata fabrica. Între timp a umblat după avize. Șase luni a durat până le-a avut pe toate.

Avizul de mediu, cel de la DSP și DSV au ieșit destul de repede. Fiind pe plan local, a putut să umble, să discute, să prezinte proiectele. Mai greu a fost cu ANAF, cu antrepozitul fiscal. A depins de ANAF București, care „m-a ținut blocat trei luni de zile”.

„La ANAF am depus dosarul aici la Iași. Este o sincopă în depunerea dosarelor. Nu poți să depui dosarul la Direcția ANAF din Iași dacă nu ai încadrările tarifare de la București, iar la București nu poți să ai încadrările tarifare dacă nu poți să faci dovada că ai depus dosarul la Iași”.

L-au pasat așa vreo trei săptămâni, că „domnule, nu e la noi, că e la stânga, că e la dreapta...”

La un moment dat a zis „OK, facem un pas”.

„Și am depus dosarul incomplet la Iași, ca să pot obține dovada depunerii, să pot depune dosarul la ANAF București. Am trimis la București toate actele, iar de la Iași mi-a venit adresă că dosarul e incomplet și am termen să îl completez 30 de zile. Bineînțeles că de la ANAF București nu au venit încadrările tarifare în 30 de zile”.

A fost nevoit să ceară hârtii peste hârtii, o nouă prelungire. Direcția fiscală de la Iași l-a ajutat foarte mult.

„În momentul în care au venit încadrările tarifare din Capitală, cei de la Iași, care au înțeles că s-a depășit termenul legal, m-au ajutat. Într-o săptămână mi-au dat autorizația. Au făcut eforturi, chiar dacă a fost perioadă de vară. De la 1 iulie anul ăsta suntem pe baricadă”.

Investiție de 500.000 de euro

Banii pentru utilaje au fost fonduri proprii. Nu bănci, nu fonduri europene. Doar el și asociații.

A pornit cu 170.000-200.000 de euro. Amenajarea halei, know how, rețetele au mai adăugat alte mii de euro.

„Lumea îi spune fabrică, noi îi spunem făbricuță”.

„Toată lumea calculează utilajele. Dar numai să faci tabloul electric, să conectezi o hală întreagă, cu personal calificat, înseamnă mii de euro”. 

Investiția de până acum ajunge la 400.000-500.000 de euro. Plus mașini, birotică.

Primii iezi ai Caprei Noastre zburdă din 1 iulie

La 1 iulie anul acesta au ieșit primele sticle de bere. Le-a dus la trei pub-uri din Iași.

„Au fost primite foarte bine. Suntem prezenți și în diverse băcănii din Iași, din august suntem în București și Cluj. În București la 100 de beri în Centrul vechi, iar de o lună și la Rock și bere”.

Provocări? Ne-am trezit cu ITM-ul la poartă. Ne-au cerut pontajele, deși le-am spus că fabrica nu funcționa

Firma a fost înregistrată în ianuarie anul acesta, dar până la 1 iulie nu a funcționat. Nu le veniseră toate autorizațiile. În martie le-a sosit primul control:  de la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

„M-au sunat: «Dom'ne, ITM-ul»” .

„Bine, ITM. Dar fabrica nu funcționează”.

„Păi suntem aici, în fața fabricii. Vrem să controlăm”.

„Au intrat. « Da, nu funcționează »”

Au făcut raport. I-au cerut pontajul salariaților.

„Domnule, nu înțelegeți că nu funcționează? Nu am angajat pe nimeni pentru că nu mi-au ieșit autorizațiile. Le-am dus pontaj, tot ce trebuie. Au plecat. O chestie tragico-comică”

În rest, l-au vizitat câțiva parlamentari și oameni politici. Au venit și au vrut să viziteze fabrica. „Nu m-au ajutat, adică să mă promoveze, sau alt ajutor. Au venit să vadă despre ce este vorba, să vadă ce s-a făcut în Iași”. 

Materia primă. Doar etichetele și ambalajul sunt din România. Și mierea

Materie primă a vrut să ia de pe piața românească, să încurajeze producătorii români. Din păcate, pentru rețeta de bere în stil belgian pe care o produce nu a găsit aici mai nimic din ce avea nevoie.

La fabricare folosește 12 tipuri de malț. Pe piața locală a găsit doar două. A căutat o fabrică din Europa de unde să ia tot ce avea nevoie. A găsit-o în Polonia. Este o firmă care deservește două din cele mai mari companii de bere din lume - Carlsberg și Stella Artois. Sticlele tot din Polonia le procură. Doar etichetele și ambalajele de carton le ia de pe piața locală. 

Și mierea pentru „startarea” drojdiilor. „O fierbem pentru a-i distruge bacteriile”.

Hameiul vine din Franța, Belgia și Italia. În România sunt doar 250 de hectare de hamei, infim pe lângă cererea din industria locală a berii. „Pe viitor vrem să facem o cultură de hamei, cu fonduri europene”, visează antreprenorul moldovean.

Drojdiile le aduce din Franța. Fabrică de drojdii de bere în Romania nu avem.

Apa folosită este de la rețea, dar e trecută prin stații de declorinare, dedurizare, iar în funcție de tipul de bere i se adaugă sărurile necesare: „Avem rețete proprii pentru apă, să spunem așa”.

Tot procesul ține 60 de zile. „Chiar dacă alții vor să ne critice sau nu, noi o să ne vedem de Capra Noastră”

De ce Capra Noastră? „Am numit-o Capra Noastră pentru că nu am vrut să spunem despre capra vecinului. Este lupta asta între berile craft (artizanale) și marii industriași. Vrem să facem o bere care credem că este bună pentru clienții noștri. După metode tradiționale, cu ingrediente cât mai bune. Chiar dacă alții vor să ne critice sau nu, noi o să ne vedem de Capra Noastră. O să o creștem așa cum știm”, spune antreprenorul.

 

„Capra învie la apus”

Fermentația durează 7-10 zile, în funcție de tipul de bere. Decantarea la rece se face timp de 30 de zile, urmată de o a doua fermentație în sticlă - între 18 și 22 de zile. De când e pusă în butoi până când berea e gata de vânzare, trec aproape 60 de zile.  

Anul viitor vor să facă un mic update, ca producția să poată acoperi cererea. De la 5.000 de litri să ajungă „măcar” la 10.000 de litri.

„Avem un feedback pozitiv. Poate e curiozitatea de la început. Dar credem că berea e de foarte bună calitate și de asta avem foarte multe comenzi”. 

În șase luni Capra Noastră a avut o cifră de afaceri de 400.000 de euro.

Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de Banca Transilvania. Schimbările legislative dese, lipsa de predictibilitate fiscală, inconstanța partenerilor de afaceri sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii români, relevă studiile. Predictibilitatea în afaceri este extrem de importantă în vederea creșterii unui business, pentru proiectarea bugetelor de venituri și cheltuieli, dar și pentru menținerea unui cashflow sănătos.

Tocmai de aceea, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de predictibilitate, BT a lansat un serviciu dedicat antreprenorilor, Nelimitat BT. Indiferent de numărul de operatiuni pe care le faci în rețeaua BT, tariful este unul fix, predictibil de la o lună la alta.

În această campanie, vom cunoaște oameni de afaceri, ne vor povesti ideile lor, dar mai ales problemele pe care le întâmpină zi de zi și ale căror soluții stau în puterea noastră, a partenerilor lor. Dacă vreți să vă povestiți experiențele din viața de antreprenor, vă așteptăm mesajele pe redactia@republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De-aia „m-o trimes mama la capre” („Mărlin, dărlin, ...” - colind)
    • Like 0
  • dalex check icon
    Denumirea este inspirata.
    La fel si afacerea si filozofia.
    Bravo !
    • Like 1
    • @ dalex
      Vasile check icon
      Nimic nou sub soare. Capra neagră a lui Dinescu este un vin bun.
      • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult