Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cota progresivă ar susține persoanele cu venituri mici. Dar avem noi clasa de mijloc atât de bine dezvoltată, încât să renunțăm la cota unică? Despre cota unică și povestea dezvoltării economice

Tineri pe strada

Este foarte important a se analiza contextul economic în care se află țara în care se dorește introducerea impozitării progresive. Contextul economic al țărilor proaspăt ieșite din comunism, în anii ’90, precum și imposibilitatea acestora de a lupta economic cu țările vestice a făcut ca impozitarea în cota unică să fie elementul câștigător. Cota unică a fost implementată de Estonia în 1994, țară care a realizat, prima din fostul bloc comunist, faptul că nu poate intra în competiție reală cu țările din vest. Ideea a fost copiată de alte țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv de România, mult mai târziu, după 10 ani. România avea atunci un sistem de impozitare progresivă, cu trepte care ajungeau până la 60%. Acel sistem a reprezentat un dezastru economic pentru dezvoltarea economică a țării, până în 2004.

Cota unică a ajutat în primul rând la dezvoltarea IMM-urilor, în general a antreprenoriatului. În anii care au urmat imediat introducerii cotei unice eram foarte departe de Polonia, care avea un sistem antreprenorial foarte bine dezvoltat. Or această clasă de mijloc (antreprenorii, IMM-urile etc) sunt esențiale în dezvoltarea economică a țării. Țările, inclusiv cele din UE, vin cu pachete care să dezvolte aceste zone economico-sociale care ajută economia națională să avanseze. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este avem noi clasa de mijloc atât de bine dezvoltată, în acest moment, când vrem să introducem cota progresivă, încât să rezolvăm și celelalte probleme care există, desigur, în România? Adică susținerea persoanelor care au venituri mici, ceea ce cota progresivă ar face.  

Consider că este important momentul în care se face această joncțiune, nu dezbaterea despre introducerea sau nu a acestui sistem. Obiectivul avut în vedere este acela de a avea grijă să nu demolăm ceea ce am construit în toți acești ani. Când mă refer la moment, mai iau în considerare și gradul de pregătire a ANAF în ceea ce privește administrarea unui asemenea sistem. Pentru că impozitul progresiv vine împreună cu impozitul pe venitul global. Adică în termeni simpli vorbim despre o declarație deosebit de complexă pe care o vom depune la Fisc.

În UE sunt următoarele țări care au cotă unică Bulgaria (10%), Estonia (20%), Ungaria (15%) și România (10%).

Discuțiile despre creșterea gradului de colectare sunt vechi de mai bine de 20 ani. România întotdeauna a colectat mai puțin decât media UE. Am avut perioade în care eram pe la 34-35% venituri fiscale în PIB, acum suntem pe la 27-29%. Creșterea colectării nu vine doar din creșterea de taxe, pentru că nu poți să crești atât de mult taxele cât să compenseze eficientizarea colectării. Digitalizarea ANAF și dezvoltarea acestor programe pe care Administrația Fiscală a început să le implementeze trebuie să continue. Multe dintre aceste programe de modernizare fie sunt la început, fie nu au ajuns încă să producă efecte, pentru că este nevoie de timp pentru ca acest lucru să se întâmple, deci rezultate vor veni ceva mai târziu. Important este să avem consistență și să se urmărească dezvoltarea colectării la ANAF. Să nu uităm de tentativa de acum 10 ani când vorbeam despre programul Băncii Mondiale de modernizare a ANAF. Lucrurile sunt diferite acum, dar trebuie ca programele să fie implementate și să avem răbdare ca acestea să producă efecte, probabil 2-3 ani este fereastra în care efectele pot fi vizibile.

În același timp, consider că programele de conformare voluntară, care sunt instrumente moderne, pot fi folosite de ANAF, până la dezvoltarea sistemelor informatice, pentru a spori gradul de colectare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poate cota unică să contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului ? Poate că da poate că nu, după 1990 și până în 2005 cu siguranță a fost o explozie a înființării de IMM uri dar odată cu sfârșitul tranziției și așezarea pe baze noi a economiei o taxare redusă nu mai produce efecte semnificative în aval. Mai ales după criza din 2010 și scăderea economică determinată de pandemie singurii care beneficiază de o taxare redusă sunt agenții economici străini și multinaționalele. De altfel se observă din statistici că numărul start-upurilor desființate le depășesc semnificativ că număr pe cele noi înființate în ciuda taxării reduse. Alți factori au contribuit la acest fenomen și anume creșterea aberantă la prețurile utilităților si a escaladarii dobânzilor la credite. Al doilea factor important e mentalitatea și cultura antreprenoriala la români. La competiția actuală e greu să te dezvolți doar prin talent și idei de afaceri. Noi avem înrădăcinate ideea de a câștiga așa mai pe ușor și dacă se poate fără muncă. E suficient să vedem cum pe toate canalele mass-media vedem antreprenori plângăcioși care cer diverse lucruri de la guvernanți, de la taxare redusă la subvenții și alte ajutoare de parcă antreprenoriatul e o activitate impusă de stat nu la libera inițiativa a lor. Vedem legumicultori care vând roșiile cu 30 de lei/kg și se vaietă că sunt toate input-urile scumpe dar nu menționează printre acestea RCA -ul și CASCO la bolidul de lux nici sejururile prin resorturile de lux, traderi de cereale care cer insistent statului oprirea importurilor pentru păstrarea unui preț mai ridicat uitând să spună că ei înșiși importau din Ucraina cereale mai ieftine pe care le revindeau la prețul pieței fără nici o remușcare față de agricultorii cinstiți care s-au chinuit să facă recoltă aici în țară. Acum odată prețurile prăbușite de importuri plâng cu lacrimi de crocodil. Văd zeci de alți antreprenori din diverse domenii care continuă să plătească salarii minime/ economie deși e evident că fie acele salarii sunt plătite la gri fie direct la negru pentru că ipocrizia e maximă când firmele o duc greu dar patronii lor afișează o prosperitate desănțată. Am mai comentat un articol în care un "fermier" își rupea cămașa de pe el în fața reporterului arătând roșia uscată de secetă că nu avea bani de irigații dar el era îmbrăcat cu haine de firmă de la DG tricou Polo , a condus reporterul la tarla cu o Toyota Land Cruiser de 7 locuri și afișa la mâna un ceas IWC de mii de € în timp ce la supermarket se găseau roșii din Olanda și Turcia cu 6 lei/kg. Nu discut despre Turcia care are un climat mai blând și sezon mai lung dar să vezi roșii de 5 ori mai ieftine din Olanda cu același climat ca al nostru și cu salarii de 2000-3000 € în agricultură asta spune mult despre productivitatea și talentul antreprenorilor noștri. În rest ipocrizie maximă și vorba lui Mugur Isărescu: antreprenoriatul nu e pentru plângăcioși.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro