Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

COVID și HOMID

Adunare

Molima e mondială, distruge sănătatea oamenilor, sugrumă economia, prăbușește bursele, îngheață sportul și spectacolul, contorsionează relațiile interumane. Nimeni nu pune la îndoială relele aduse de COVID-19.

Dar n-am auzit să se întrebe cineva dacă această boală care lovește omenirea este și nedreaptă.

Este?

De o parte virusul, care atacă, de cealaltă, oamenii, care încearcă să se apere. Aceasta este fotografia de război a momentului.

Dar înainte de Italia, înainte de Wuhan, nu era în desfășurare un alt atac, al altui virus?

Ba da, este vorba de virusul HOMID-2000.

COVID-19 ucide oameni, HOMID-2000 mănâncă de vie planeta. Din 1970, peste o treime dintre speciile de animale sălbatice de pe Terra au fost exterminate. În fiecare an, HOMID-2000 lichidează încă 1% din speciile rămase. 

Îți recomandăm

COVID ronțăie plămânii omului. HOMID ronțăie plămânii Pământului, de la pădurea amazoniană decimată, până la codrii românești, retezați fără milă de români.

De COVID se moare prin sufocare. Oceanele Terrei sunt sufocate de HOMID cu punga de plastic. În curând, în adâncurile marine va fi mai mult plastic decât pește cu plastic în burtă.

Nu COVID-19 este cel care năucește anotimpurile și topește ghețarii veșnici de la poluri.

De 3 luni, particulele poluante din atmosferă funcționează ca purtătoare pentru COVID-19. Dar aerul de pe glob este otrăvit în fiecare zi de HOMID-2000.

Pământul, care încă ne mai rabdă, e plin de caverne ca plămânii unui tuberculos, din care, HOMID a supt țițeiul și gazele naturale ca să aprindă un foc mare cu ele.

În caz că Terra se umple cu vârf, dejecțiile existenței lui HOMID-2000 vor ajunge să împută întreg sistemul solar...

Unii pot obiecta că HOMID nu vrea neapărat să facă rău Naturii, vrea să-și facă niște plăceri sieși. Da? Dar de unde știm că virusul Corona e rău intenționat și că ar vrea altceva decât să se înmulțească fericit?

Și atunci, dacă ne închipuim că în cerul înstelat de deasupra capetelor noastre există o Lege morală, alta decât cea a unui Dumnezeu orbete, oligofren și sadic, n-ar fi drept să dispară un miliard-două dintre virușii HOMID-2000? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult