Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Creier pané și tocană de inimi

Citind sutele de comentarii la articolul subsemnatului despre descalificarea lui Djoković am senzația că mă scufund într-o mlaștină umană care îmi trece peste cap.

Pentru toți netoții și toate netoatele netului care au postat teorii ale conspirației-masturbației, rasisme de secol XIX, ignominii, idioțenii în „apărarea” lui Novak Djoković, fără speranța de a-i face să priceapă sau măcar să simtă ceva, mai scriu, nu știu nici eu de ce, dar scriu câteva rânduri:

- „Când servește Isner cu peste 200 km/h, arbitrul se ferește, să se fi ferit și aia”. Păi, când se execută un serviciu, arbitrul e pregătit. Doamna a fost luată prin surprindere, fiind în pe loc repaus după încheierea ghemului, și lovită de la mică distanță, prieteni ai prostiei.

- Niciunul dintre netoți și niciuna dintre netoate nu evocă posibilitatea ca, lovită în gât, în carotidă, femeia să facă un stop cardio-respirator. O acuză, în schimb, bestial, de „teatru hollywoodian”...

- Lovirea arbitrului cu mingea când jocul este întrerupt e penalizată cu descalificare, indiferent de intenție sau nu. Dacă intri pe contrasens ca să depășești coloana și lovești o mașină, n-a fost cu intenție, nu? Mingea expediată de Djoković echivalează cu o intrare pe contrasens.

- Serena Williams nu a lovit niciodată un arbitru și nici altă persoană. Pentru manifestări verbale violente a fost penalizată cu puncte pierdute chiar aici, la US Open, în finala cu Osaka, pierzând apoi și meciul. Comparația cu cazul ei o poate face doar o ceafă lată rasistă din Carpați. Sau un campion din aceeași zonă.

- Și, în fine, prieteni ai prostiei, o idee simplă, pe care, poate, o veți înțelege cu un efort al cerebelului: Ce interes aveau organizatorii US Open să-l scoată pe Djoković din concurs? Răspuns: niciunul. Dimpotrivă. Djoković vrea o asociație paralelă cu ATP – atunci mai abitir faci totul ca el să joace cât mai mult într-un turneu sub sigla ATP, în speranța reconcilierii. Nadal și Federer lipsesc de la New York, Grand Slam-ul e pus în ghilimele de pandemie, și tu, ATP, sau USTA, să vrei să-l elimini pe Djoković ca să-ți ofilești de tot turneul?

Creier pané și tocană de inimi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult