Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Crește ura

Imaginea

Părinții mei sunt înmormântați într-un cimitir din periferia Capitalei, în religia ortodoxă, așa cum au dorit. Ceea ce n-are nicio legătură cu ideile subsemnatului despre religie, biserică și reprezentanții ei.

Azi am fost acolo să aprind o lumânare. Nu mi-a venit secunde bune să-mi cred ochilor când am văzut crucea turnată în beton făcută bucăți în jumătatea de sus, partea tatălui meu, a cărui poză am reușit s-o recuperez, nefiind distrusă în întregime.

Partea de jos, cu poza mamei, a fost probabil prea compactă ca să poată fi spartă.

Niciun alt mormânt din cimitir nu a fost atins. O asemenea risipă de energie, lovituri de baros sau alte scule, presupune multă determinare. Alt motiv decât pozițiile frecvent exprimate public de către subsemnatul față de faptele și atitudinile viciate până la revoltător ale unor înalte fețe bisericești nu văd pentru acest act de vandalism țintit.

Voi reclama cazul la Poliție, fără mari speranțe că va fi găsit vreun făptaș.

Sentimentul că ura crește mereu, de la o zi la alta, e tot mai puternic...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto Inquam Photos

Premierul demis, alături de cabinetul demis (prin moțiune de cenzură votată în Parlament acum mai bine de 5 luni) „TREBUIE” să-și dea demisia. Aceasta este una dintre cele mai mari aberații, repetată la nesfârșit de televiziunile care se îmbuibă cu bani de la bugetul de stat, via partidele românești beneficiare ale subvențiilor din fondurile de la buget („cheltuieli cu propaganda”).

Citește mai mult

3 zile in septembrie

Am vorbit cu Tudor Giurgiu pentru a afla cum a fost experiența filmării unui film în 7 zile și mi-a spus că a fost una foarte intensă, dar foarte eliberatoare. Mi-a spus că un film necesită un timp de documentare, în care se așteaptă aprobări, dosare și finanțări, dar în acest caz “trebuia pur și simplu să-l facem”. L-am întrebat și despre lucrul cu actorii, iar răspunsurile lui m-au bucurat, pentru că am văzut cât de important este pentru el actorul și câtă liberatate îi oferă. Mi-a spus că nu crede în actorul executant și că îi place să fie surprins de un actor care duce personajul pe o rută la care el nu s-a gândit.

Citește mai mult