foto Profimedia
Incertitudine fiscală, presiune administrativă și așteptări ridicate privind modernizarea aparatului fiscal ar fi aspectele principale pe care directorii financiari din România le-au semnalat ca fiind cele mai solicitante în domeniul lor de acțiune în acest an – conform Sondajului privind modificările fiscale, realizat de EY România în ianuarie 2026. Totul vine în urma unui 2025 care a marcat schimbări esențiale în fiscalitatea românească, iar anul în curs, dar și 2027, se anunță cel puțin la fel de provocatori. Percepția aproape unanimă a mediului de afaceri este aceea a unei înăspriri a fiscalității în 2026, combinată cu percepția că soluțiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autorități.
Posibila creștere a taxelor în 2026 este principala sursă de îngrijorare
Un procent covârșitor (91%) dintre respondenți anticipează creșteri de taxe în 2026, ceea ce indică o lipsă acută de încredere în stabilitatea cadrului fiscal. Pentru directorii financiari, această perspectivă se traduce direct în dificultăți de planificare bugetară, creșterea costurilor de conformare și incertitudine în deciziile de investiții. De altfel, lipsa de perspectivă se traduce prin lipsa mult-cerutei predictibilități (fiscale și de afaceri), atât de necesară dezvoltării sustenabile a unei companii. Sunt și optimiști, puțini, doar 9%, care mizează pe reduceri fiscale. Acest procent mic sugerează că mediul de afaceri nu percepe semnale credibile de relaxare fiscală.
Potrivit rezultatelor studiului, majoritatea respondenților (85%) indică reforma fiscală drept principala cauză a creșterilor de taxe, urmată de inflație (32%) și, la mare distanță (22%), creșterea activității companiilor. Firmele percep schimbările fiscale mai degrabă ca măsuri reactive, de acoperire a deficitului bugetar-record înregistrat în ultimii ani, decât ca parte a unei strategii coerente pe termen lung a statului român. Aproape un sfert dintre directori financiari consideră că aceste creșteri ar fi putut fi evitate, ceea ce semnalează nemulțumiri legate de modul în care politicile fiscale sunt concepute și implementate.
Colectarea ineficientă și evaziunea, probleme sistemice nerezolvate
O temă recurentă în răspunsuri este percepția că statul nu exploatează suficient potențialul de colectare existent. Cei mai mulți respondenți (84%) au menționat îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale ca principale alternative la majorarea taxelor. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor, inclusiv prin implicarea autorităților în creșterea educației fiscale (52%) și utilizarea platformelor automatizate de raportare (51%), care simplifică declararea și cresc transparența fiscală sunt alte două alternative pe care respondenții le consideră importante în demersul de colectare eficientă. Mediul de afaceri consideră problema mai degrabă una de administrare și guvernanță fiscală, decât de nivel al taxării.
Contextul acestei percepții este acela în care, practic, în 2025, o singură taxă a fost majorată, de la 19 la 21%, dar pentru 2026 au fost anunțate și aprobate deja creșteri ale nivelului de impozitare pe segmente cu nivele mai mici în anii trecuți (dividende, venituri din tranzacții crypto, impozite pe imobile și auto). Peste jumătate (54%) dintre directori financiari subliniază importanța creșterii conformării voluntare și a digitalizării proceselor de raportare, ceea ce indică o nevoie clară de simplificare administrativă și de reducere a poverii birocratice.
Digitalizarea ANAF și profesionalizarea administrației fiscale – o așteptare critică
O altă concluzie a sondajului este așteptarea din partea companiilor cu privire la modernizarea administrației fiscale, unde majoritatea (91%) consideră esențială digitalizarea ANAF și îmbunătățirea pregătirii inspectorilor fiscali. De asemenea, cei mai mulți CFO (80%) văd utilizarea mai eficientă a datelor deja colectate drept o prioritate, iar 75% cer mai multă transparență în selecția contribuabililor pentru control, aspecte direct legate de predictibilitate, reducerea controalelor arbitrare sau interpretări neunitare ale legislației.
Referitor la aspecte punctuale, precum contribuțiile sociale și impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), percepția generală este de impact redus, însă aproape o treime dintre respondenți anticipează efecte semnificative. Aproape jumătate dintre companii nu anticipează un impact direct în privința modificărilor IMCA, însă peste o treime se așteaptă la presiuni pe profitabilitate, ceea ce indică un potențial risc de diferențe competitive între modele de business.
Despre implementarea SAF-T și utilizarea sistemelor digitale fiscale, aproape jumătate (40%) dintre respondenți au declarat că nu efectuează verificări interne ale datelor raportate. Și în cazul Decontului TVA precompletat, o treime dintre respondenți au menționat că nu realizează nicio verificare, ceea ce pentru directorii financiari reprezintă o presiune și indică o nevoie crescută de automatizare și expertiză fiscală.
Controalele inopinate: impact simbolic, efect operațional limitat
Deși controalele inopinate au avut o vizibilitate publică ridicată, impactul lor concret asupra companiilor din eșantion este limitat. Doar 14% dintre respondenți au spus că au fost vizați direct, iar un procent și mai mic a ajuns efectiv în inspecție fiscală. Acest lucru sugerează că, din perspectiva directorilor financiari, presiunea reală nu vine atât din controale punctuale, cât din acumularea obligațiilor de raportare și din incertitudinea legislativă.
În concluzie, sondajul relevă faptul că principala problemă rămâne lipsa de predictibilitate, complexitatea conformării și percepția unei administrări fiscale ineficiente. În absența unor schimbări structurale, mediul de afaceri consideră că presiunea fiscală va continua să crească, cu efecte directe asupra investițiilor și competitivității economice.
Pare că, acum mai mult ca oricând în anii anteriori, predictibilitatea primează, lipsa acesteia fiind invocată de majoritatea covârșitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numărul acestora ori birocrația statului sunt acea problemă numărul unu, ci măsurile care să dea siguranță companiilor că își pot susține pe termen lung afacerile. Predictibilitatea și transparența sunt bazele unui parteneriat win-win între stat și contribuabil, ceea ce trebuie să fie obiectivul oricărei reforme fiscale în România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.