foto Inquam Photos / George Călin
Crin Antonescu, mai jos este o lista de 35 de fabrici închise în România după 1989 – multe sunt din București, Cluj-Napoca, Sibiu și Lugoj, orașe pe care le știu mai bine, multe sunt din industria chimică, domeniu pe care îl cunosc mai bine. Lista poate continua până la peste 2.000 de fabrici închise, în locul lor, mai ales în orașele mari, au apărut mult iubitele blocuri de locuințe, clădiri de birouri și mall-uri.
Au să te mintă ideologii din partid că trebuiau închise, erau mormane de fier vechi, ineficiente, energofage, prost administrate. O să-ți recomande să nu te uiți în gura mea, că sunt un moș comunist pus pe harță. Au să mă înjure prietenii lor din imobiliare.
Lumea de azi este condusă de țările unde în centrul politicilor de dezvoltare stau prelucrarea industrială a resurselor și controlul lanțurilor de aprovizionare. Lumea este condusă de țările care au fabrici și uzine, Crin Antonescu.
Noi suntem în criza economică în care suntem pentru că nu mai avem fabrici și uzine. Dacă nu închideam fără nicio noimă așa multe dintre ele, PIB-ul României era mult mai mare, bugetul era mai în formă, iar deficitele mai ușor de gestionat.
Când imporți mâncare, chimie, energie și apărare ești, ca țară, în cea mai proastă poziție posibil. Mâine dimineață. Crin Antonescu, atunci când vei mânca la micul dejun pâine din Polonia, unt din Franța, lapte din Ungaria și salam din Germania, te rog mai gândește-te la cele 35 de fabrici și uzine de mai jos, la celelalte 2.000 închise și la ce trebuie să facem să deschidem mai multe fabrici și uzine. Cheamă la tine 50 de șefi de fabrici și uzine din țară, îți vor arăta ce eforturi supraomenești fac ca să le țină deschise.
Apropos, te rog să-i încurajezi pe Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, liderii coaliției, ca în caz că nu au făcut-o, să-i sune pe cei de la Knauf și să-i felicite ca au deschis o fabrică în Târnăveni, oraș pus la pământ de falimentul combinatului chimic (poziția 24, mai jos). Au redeschis speranța în comunitate și în economie, merită o medalie.
1. Republica București
2. Timpuri Noi București
3. Balanța Sibiu
4. Independenta Sibiu
5. Filatura de mătase naturală Lugoj
6. Fabrica de Covoare Cisnădie
7. Institutul Cantacuzino București
8. Întreprinderea de Scule și Elemente Hidraulice Vrancea 9. Tractorul Brașov
10. Hidromecanica Brașov
11. Colorom Codlea
12. Mecanica Vaslui
13 Combinatul de fire și fibre Săvinești
14. Fabrica de Rulmenți Slatina
15. Întreprinderea de Utilaj Alimentar Slatina
16. Celrom Drobeta Turnu Severin.
17. UTA Arad
18. Tricolorul Arad
19. Fabrica de Cărămidă Țăndărei
20. Electroputere Craiova
21. Samobil Satu Mare
22. IPO Tulcea
23. Fortus Iași
24. Combinatul Chimic Târnăveni
25. Întreprinderea Mecanică Roman
26. Solventul Timișoara
27. Combinatul Siderurgic Timișoara
28. Combinatul Chimic Victoria
29. ICIL Constanța.
30. Combinatul siderurgic Otelul Roșu
31. Iris Cluj-Napoca
32. Fabrica de zahăr Luduș
33. Fabrica de sârmă Câmpia Turzii
34. UCTA Bistrița
35. Clujana Cluj-Napoca
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Oricum, văd că sunteți cam deplasat în exprimare. Sper ca studenții pe care îi aveți să nu fie tratați la fel.
De ce nu s-au retehnologizat toate, ca Dacia Pitești ?
Păi uite că la Craiova n-a funcționat cu Daewoo.
Altele au fost puse pe butuci după privatizare. Ori au fost prost conduse, ori au fost victima unor tunuri financiare, țepe..șamd
Un oarecare domn Tender și-a pus amanta (balerină), directoare..
Altele și-au făcut-o cu mâna lor, în sensul că salariații acționari și-au vândut acțiunile (direct sau prin intermediari) pe piața Rasdac.
Acestea s-au concentrat la niște investitori dubioși (cu ceva bănuți la ciorap), care au adus cu ei falimentul.. Guvernul habar nu a avut..
Coloșii au fost pe liste de priorități la privatizare, pentru că nu mai puteau fi subvenționați. Mineritul, siderurgia, petrochimia..etc
La fel, au răscumpărat unii datoriile și au devenit mari mahări (ca la ruși)
Și în fine, au fost și manevre la nivel înalt ale unor cozi de topor care s-au bucurat la bacșișuri grase. Cazul Comtim Timișoara.
Și uite-așa s-a ales praful de o industrie care producea cam tot ce era necesar în țară, ba mai și exporta. Vorbesc de tractoare, de ARO, de locomotive, de utilaj petrolier și multe altele.
Dacă unele și-au meritat-o, altele meritau poate să fie salvate.
Nea Nicu se lăuda cu societatea socialistă multilateral dezvoltată. Dar izolaționismul care l-a cuprins treptat, cât și laudele care nu conteneau la adresa genialității sale, l-au dus în șanț. Au fost și oameni de valoare, dar au fost marginalizați de obedienții aplaudaci, a căror impostură și-a arătat încet-încet roadele.
Cu toate astea, s-ar fi putut retehnologiza pe ici, pe colo. Dar lăcomia decidenților, combinată cu comoditatea unor directori de intreprinderi, pentru care vânzarea la fier vechi a fost o metodă mai simplă, a însemnat lovitura de grație.
Iar aia cu frigul și foametea, a fost urmarea lichidării datoriei externe, altă ambiție exagerată a mult prea iubitului conducător.. Toate țările au datorii externe, SUA a depășit, anul trecut, 30.000 de miliarde $..