Crizele de astm ale unei sportive adolescente, confundate cu amigdalita, faringita și bronșita. Un alergolog i-a pus diagnosticul corect și i-a prescris tratamentul eficace

 Foto: Getty Images

O adolescentă de 15 ani, o să îi spunem Mirela, face înot de performanță de la o vârstă fragedă. Merge la antrenamente la bazin de patru, cinci sau chiar de 6 ori pe săptămână, în preajma participării la competiții sportive.

La un moment dat, o tuse seacă a început să o sâcâie tot mai des. Când intra în piscina acoperită, accesele de tuse părea că se întețeau, la fel și după un efort susținut. Medicii la care au dus-o părinții au sugerat diverse etichete diagnostice, de la amigdalită, faringită, bronșită, până la suspiciune de tuberculoză.

După un an și jumătate, Mirela a ajuns în final la un medic specializat în alergologie și imunologie. După o spirometrie și alte câteva analize, fetei i-a fost pus diagnosticul corect – astm și i-a fost prescrisă o medicație pe bază de antiinflamatoare și bronhodilatatoare.

Obișnuită cu disciplina, sportiva a început să își administreze medicamentele regulat, iar viața pe care o duce acum este una cvasinormală.

„Prin medicația administrată corect, s-a obținut o îmbunătățire a calității vieții ei, cu toate că este expusă în continuare la factori declanșatori importanți pentru astm, precum clorinarea bazinelor de înot acoperite. Cu toate acestea, dacă pacienta își administrează un tratament regulat, se poate obține un control suficient de bun al bolii”, explică dr. Violeta Perlea (foto), medic primar alergologie și imunologie clinică.

Astmul este o boală inflamatorie cronică, ceea ce înseamnă că nu se vindecă niciodată, așa cum de exemplu se vindecă o boală infecțioasă, o pneumonie sau o bronșită, detaliază medicul alergolog. Persoanele diagnosticate cu această afecțiune trebuie să primească un tratament pe care vor trebui să îl urmeze toată viața.

Din păcate, spune medicul alergolog, mulți pacienți nu înțeleg importanța administrării zi de zi a tratamentului pentru controlul astmului și, pentru că „se simt bine”, aleg uneori, fără să discute cu medicul, să nu își mai administreze medicația zile sau chiar săptămâni in șir. Ceea ce se reflectă în lipsa de control al bolii.

„Astmul este o boală foarte heterogenă, are mecanisme complexe de producere, de multe ori intricate, poate să aibă multe fațete clinice. Disconfortul major este, evident, cel respirator. Persoana diagnosticată cu astm trebuie să primească tratament cronic, care de multe ori este o asociere de medicamente antiinflamatoare și bronhodilatatoare. Un pacient astmatic cu o boală bine controlată trebuie să aibă o viață normală, să-și poată exercita profesia fără nicio problemă, indiferent care ar fi ea, să poată desfășura activități sportive, chiar de performanță”, descrie dr. Violeta Perlea ce înseamnă un astm controlat. 

Ce se întâmplă dacă un pacient cu astm întrerupe tratamentul, fără să discute cu medicul

Dr. Violeta Perlea a explicat ce se întâmplă în cazul în care un pacient cu astm întrerupe tratamentul cu de la sine putere.

„Practic, prin lipsa tratamentului cronic antiinflamator de fond, inflamația bronhiei, în cazul pacientului astmatic, devine proeminentă. Dacă bronhia se inflamează, atunci conductul aerian prin care circulă fluxul de aer devine mai îngust, ceea ce înseamnă practic că pacientul începe să dezvolte manifestări clinice, să aibă tuse, să simtă lipsa de aer, apare un zgomot la respirație, simte apăsare pe piept, toate fiind lucruri ce pot fi destul de perturbatoare”, detaliază medicul, povestind cazul unei femei însărcinate, care a decis să întrerupă tratamentul pentru astm. În final, femeia a avut nevoie de terapie injectabilă cu cortizon, care a fost în doze de sute de ori mai mari decât terapia inhalatorie.

„O pacientă însărcinată, din teama de a nu dăuna bebelușului ce avea o vârstă gestațională mică, și-a întrerupt complet medicația de fond, fără să se sfătuiască cu medicul curant. Acest lucru a fost o greșeală, pentru că gravida poate să primească terapie antiastmatică, cu un grad de siguranță foarte mare al terapiei și în acest fel să își ducă sarcina normal, fără simptome semnificative pe de o parte, iar pe de altă parte să nu expună copilul la o cantitate mică de oxigen, care poate avea efecte negative în ce privește creșterea și dezvoltarea sa intrauterină.

Această gravidă nu și-a administrat medicația - combinația fixă de corticosteroid inhalator și de bronhodilatator pe care o avea - și a venit într-o criză astmatică destul de severă, care a necesitat utilizarea de corticosteriod intravenos; a necesitat în total o administrare timp de 14 zile de corticoterapie sistemică, copilul fiind în continuare la o vârstă gestațională destul de mică. Iată că decizii pe care le iau pacienții în nume propriu pot să aibă efect negativ atât asupra vieții lor, cât și asupra celor care depind de ei.

Femeia nu a vrut să ia terapie inhalatorie, care are o cantitate de substanță activă extrem de mică, pentru a nu dăuna bebelușului, dar a ajuns în final să îi fie administrată terapie injectabilă, care e în doze de sute de ori mai mari decât terapia inhalatorie și care - nu avem certitudinea - sperăm să nu dăuneze bebelușului, dar nu am avut o cale de ales în acel moment”, ne-a relatat dr. Violeta Perlea.

„În pandemie, a scăzut numărul de exacerbări și numărul de accesări ale spitalelor de către persoanele cu astm”

Pe de altă parte, medicul, care lucrează într-un ambulatoriu, spune că în pandemie au fost două categorii de întrebări pe care le-a primit mai des de la pacienții săi. Aceștia au fost interesați să știe dacă pacientul cu astm, din cauza expunerii la infecția cu Covid-19, va avea o evoluție detrimentală. Dr. Perlea a explicat că dacă pacientul cu astm urmează corect tratamentul cu corticosteroid inhalator, boala lui nu se va deteriora, nu va suferi de exacerbări, persoana putând să aibă o viață obișnuită.

„Dovadă este cohorta de pacienți care sunt astmatici, se tratează corect și au avut o evoluție foarte bună. Ba, chiar aș zice că în pandemie a scăzut numărul de exacerbări și numărul de accesări ale spitalelor, probabil și datorită purtării măștii și izolării sociale, care au redus expunerea la infecții”, a arătat medicul alergolog.

Totodată dr. Perlea spune că în pandemie mulți dintre pacienții săi cu astm au întrebat-o dacă să se vaccineze sau nu și ce efect poate avea vaccinul asupra bolilor de fond. „Chiar și astmul cel mai sever are indicație pentru vaccinarea antiCovid-19, vaccinul nu are efecte detrimentale pentru pacientul astmatic, nu mai mult decât pentru o persoană oarecare, care se vaccinează”, spune dr. Violeta Perlea.

Recomandarea sa numărul 1 în pandemie pentru persoanele cu astm a fost aceeași ca înainte de pandemie: să fie foarte aderenți la medicație, adică să își administreze tratamentul exact cum este prescris de medic, să nu „sară” dozele, „cum se mai întâmplă, nu de puține ori”, aderența la medicație fiind una dintre problemele majore la orice pacient cu boală cronică. Medicul alergolog spune că în pandemie pacienții săi au manifestat o mai mare grijă pentru a respecta recomandările. Asta s-a reflectat și într-un control bun al bolii, cu simptome destul de puține, cu necesar mic de medicație de criză. „Parcă într-un fel pacienții astmatici care au o bună relație cu medicii lor, au fost mai bine controlați din punct de vedere al bolii, decât înainte de pandemie, acesta a fost sentimentul meu”, descrie medicul alergolog.

Tratamentul corect al astmului. Recomandările ghidului GINA

Un tratament corect pentru o persoană cu astm înseamnă ca acesta să nu aibă simptome, să nu necesite terapie de criză decât foarte rar, să nu aibă crize de astm care să necesite administrarea de cortizon, fie pe cale orală, fie injectabil, sau să aibă nevoie de spitalizare sau, mai grav, de servicii de ATI cu intubare, explică medicul primar specializat în alergologie și imunologie clinică.

În contextul pandemiei, ghidul GINA (Inițiativa Globală pentru Astm) recomandă pacienților cu această boală să continue să ia medicamentele prescrise. 

„Noile recomandări ale ghidului GINA, pentru cazul în care pacientul simte nevoia să folosească un bronhodilatator ca să își ușureze simptomele respiratorii, sunt ca bronhodilatatorul să aibă întotdeauna asociat un corticosteriod inhalator. Acest corticosteriod inhalator, care e în doză foarte mică de altfel, de ordinul microgramelor, e suficient pentru a scădea inflamația din bronhii și pentru a face ca pacientul să nu ajungă în situația în care medicii trebuie să utilizeze terapie cu cortizon orală sau injectabilă. Deci administrarea unei combinații fixe, care conține bronhodilatator și corticosteriod inhalator, ajută pacientul în controlul simptomelor și nu-l expune efectelor adverse pe care le generează consumul de corticoterapie sistemică orală sau injectabilă”, a precizat dr. Violeta Perlea.

Oprirea terapiei cu corticosteroizi inhalatori duce adesea pierderea controlului bolii, agravarea astmului, apariția de exacerbări, avertizează alergologii.

În prezent, ghidul GINA recomandă ca toți pacienții adulți și adolescenți cu astm să utilizeze în mod obișnuit sau în funcție de prezența simptomelor tratament de control corticoid inhalator în doză mică pentru a reduce riscul exacerbărilor severe, spitalizării și decesului. Această decizie s-a bazat pe dovezile care arată că utilizarea bronhodilatatorului cu durată scurtă de acțiune în monoterapie crește riscul exacerbărilor severe, iar prin asocierea unui corticoid inhalator riscul este redus semnificativ.

Totodată, ghidul GINA recomandă managementul personalizat al astmului, în funcție de nevoile specifice ale pacientului, nivelul de control, factorii de risc pentru exacerbări, fenotipul astmului, preferințe.

Pe de altă parte, este recomandată reevaluarea pacienților la cel puțin 3 luni de la inițierea sau schimbarea tratamentului, iar apoi periodic, cel puțin o dată la 12 luni la majoritatea pacienților.

GINA propune trimiterea către un medic de specialitate a pacienților care au primit îngrijiri medicale de urgență sau au fost spitalizați în urma unei exacerbări a astmului.

Materialul face parte din Campania Națională de Informare și Educare „RESPIR”, ce pune la dispoziția pacienților o platformă de informare dedicată și un instrument educativ prin care poate fi verificat nivelul de control al astmului: https://astmcontrolat.ro/testastm/

Campania „Astm Controlat” este o campanie de informare cu privire la astmul ușor și moderat și impactul asupra pacienților și se desfășoară cu susținerea Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și a Societății Române de Pneumologie (SRP).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp