Foto: Getty Images
Senzorii independenți din București înregistrează deseori niveluri de alarmă ale particulelor de materie în suspensie - PM 10 și PM 2,5, cotele maxime admise ale acestora fiind depășite și de 5 sau 7 ori. De altfel, România este în primele 15 cele mai poluate țări din Europa, iar Capitala a ocupat în 2020 poziția 51 la nivel mondial, arată datele centralizate în platforma globală privind calitatea aerului, IQAir.
Această situație îi costă pe mulți români sănătatea și chiar viața, avertizează medicii pneumologi. „Poluarea atmosferică are un efect copleșitor negativ asupra sănătății plămânului”, explică pentru Republica prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu (foto) – medic primar pneumolog, a cărei misiune e să le ofere pacienților cu astm și BPOC șansa la o viață normală. Medicul atrage atenția asupra unui „ucigaș invizibil”, de 30 de ori mai mic decât grosimea unui fir de păr.
„Poluarea aerului conduce fără să-ți dai seama la boli respiratorii cronice, precum astmul și BPOC”
„La nivelul OMS se vorbește din ce în ce mai mult despre particulele în suspensie, așa numitele PM - particulele de materie. Acestea sunt un amestec de particule solide și de picături foarte fine, care fac foarte mult rău: intră prin respirație în căile respiratorii, iar apoi la nivelul plămânului. Cu cât sunt mai mici, cu atât fac mai mult rău. Intră foarte adânc în plămâni, până la nivelul acelor mici săculețe numite alveole, unde se face schimbul de oxigen, respectiv CO2 între aerul inspirat și sânge, particulele de materie cu dimensiunea de 2,5 microni sau mai mici fiind cele mai periculoase. Să ne gândim că un fir de păr are 70 de microni, deci acestea sunt de 30 de ori mai mici decât grosimea unui fir de păr. Poluarea aerului este un ucigaș invizibil și conduce fără să-ți dai seama la boli respiratorii cronice, precum astmul și BPOC, dar, din păcate, conduce și la o afecțiune cu mult, mult mai gravă, cum este cancerul pulmonar”, atrage atenția medicul.
Acestui tip de poluare i se adaugă gazele de seră care se acumulează aproape de suprafață, din cauza încălzirii globale. „Paradoxal, dacă în straturile superioare ale atmosferei este prea puțin ozon, la nivelul solului există foarte mult ozon, care face foarte rău plămânului. In utero, această poluare la care este expusă mama are un efect dezastruos asupra dezvoltării copilului și asupra dezvoltării plămânului, lucru care va conduce mai târziu la boli precum astmul și BPOC”, spune Ruxandra Ulmeanu.
Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru toți oamenii. Însă în cazul pacienților cu astm efectele pot fi dramatice. Un studiu în rândul tinerilor cu astm moderat până la sever a arătat că erau cu 40% mai predispuși să aibă episoade acute de astm în zilele de vară cu poluare ridicată decât în zilele cu nivel mediu de poluare. Un alt studiu a constatat că pacienții mai în vârstă erau mai predispuși să viziteze camera de urgență pentru probleme de respirație atunci când poluarea aerului era ridicată.
O boală care necesită tratament toată viața
Astmul este o boală cronică inflamatorie, care necesită tratament toată viața. Printre manifestările ei se numără senzația de respirație grea, senzația de apăsare în piept, nevoie de a limita efortul din cauza dificultății la respirație, senzația de sufocare resimțită în zonele poluate, cu ceață sau fum, uneori tusea chinuitoare și șuierăturile în piept.
Medicina a evoluat, iar astăzi există medicamente performante pentru tratarea astmului, însă pacienții pot ajunge de multe ori în situații periculoase. Motivul: mai ales în cazul persoanelor tinere, boala se poate manifesta doar din când în când, ceea ce îi determină pe mulți să îi subestimeze gravitatea și să nu o trateze corect. „De multe ori, pacienții cu astm sunt oameni tineri, care au simptome intermitente. Atunci apar o serie de erori, pentru că, dacă sunt manifestări intermitente, omul se gândește că așa e boala, apar manifestări din când în când și nu acceptă să-și ia tratamentul în fiecare zi, așa cum ar fi normal. Astmul, deși se manifestă din când în când este acolo în permanență, este o boală care te însoțește în fiecare moment”, spune medicul pneumolog.
„Dacă nu îți iei tratamentul în fiecare zi, poți simți că ești bine, dar poți suferi din senin o exacerbare a bolii”
Criza în astm vine cu o senzație de sufocare, care trece pe moment cu ajutorul unui inhalator albastru care oferă o ameliorare imediată a simptomelor. Însă acest bronhodilatator nu reprezintă un tratament pentru boală, nu trebuie folosit mai des de două ori pe săptămână, iar utilizarea lui regulată poate crește riscul de exacerbare a bolii, susțin specialiștii. „Aici intervine lucrul viclean. Că aceste medicamente îți fac bine pe moment, pentru că în astm cea mai pregnantă e senzația de sufocare și este un lucru înfiorător să nu poți respira. Administrându-ți acel inhalator, acel spray albastru, tu simți că-ți face bine, pentru că răspunsul apare imediat. Și ești tentat să îl iei numai pe acela și faci o mare eroare, pentru că netratându-ți inflamația, cauza bolii, aceste manifestări sunt din ce în ce mai frecvente, mai ample, nu mai răspund la medicament așa cum ar trebui, iar tu ești tentat să îl dai din ce în ce mai mult. Și nu mai răspund din nou și boala se agravează. Astfel, apar acele exacerbări, agravări extreme ale astmului, care pun viața pacientului în pericol. Viclenia bolii constă și în aceea că dacă nu îți iei tratamentul în fiecare zi, poți simți că ești bine, dar poate să apară din senin această agravare extremă a bolii, această stare de rău astmatic, de exacerbare, care se poate solda chiar cu deces.
Din acest motiv, oamenii trebuie să înțeleagă că utilizarea acelui inhalator albastru, cel care este indicat la nevoie, mai mult de două ori pe săptămâna, este un semnal de alarmă evident că boala nu e controlată, că nu ai tratament suficient”, explică medicul.
Cum poate fi ținut astmul sub control
Ruxandra Ulmeanu spune că pacientul poate avea o viață normală cu ajutorul corticoterapiei, administrate inhalator. „Este cel mai modern și mai serios tratament posibil și mai lipsit de efecte secundare, pentru că inflamația în astmul bronșic este la nivelul conductelor acestora care duc aerul spre plămâni și plămânului în sine. În momentul în care tu poți respira această medicație este cel mai bine, pentru că ea ajunge unde există acest prejudiciu inflamator. E important să îl administrezi corect și atunci e nevoie ca la fiecare evaluare pacientul să vină cu inhalatorul respectiv și medicul să verifice dacă maniera de administrare este cea corectă. Tratamentul este personalizat, există mai multe dispozitive de administrare, poate fi administrat o dată sau de două ori pe zi. Poate fi sub forma de spray-uri, sub forma unei pulberi, sub forma unei soluții cu particule fine, care trebuie inspirată etc”, explică prof dr. Ulmeanu.
Tratamentul pentru astm conține, într-o singură administrare, atât un derivat de cortizon, cât și un bronhodilatator de generație nouă, care îl ajută pe pacient să respire mai ușor și al cărui efect se menține până la 12 ore. „Cortizonul este medicamentul de bază care conduce la tratamentul în sine al astmului. În timp, simptomele nu mai apar, dispare nevoia de medicație la nevoie, de acel bronhodilatator care te face să te simți bine că taie bronhospasmul, sufocarea imediat, se reduce și va fi folosit așa cum e normal deloc sau, cel mult, de două ori pe săptămână etc. Din păcate, noi ne lovim de o corticofobie, de multe ori pacienții citesc că cortizonul nu e bun, că dă efecte secundare. În anumite circumstanțe, în care medicamentele sunt înghițite sub formă de pastile sau injectabile, corticoterapia poate avea o serie de efecte secundare. În momentul în care vorbim de corticoterapia administrată inhalator, acestea nu există. Inclusiv la nivelul dozelor maxime administrate, ducându-se direct la nivelul căilor aeriene și plămânului, acest medicament care are virtuți antiinflamatorii foarte bune își face efectul acolo unde există inflamația care creează astmul și nu trece în sânge decât extrem, extrem de puțin. Deci nu vor apărea efectele secundare care ar fi apărut la aceeași categorie de medicamente, dacă ar fi fost administrate prin înghițire sau injectabil”, spune medicul.
Tratamentele pentru astm sunt prescrise în baza recomandărilor făcute la nivel internațional de Inițiativa Globală pentru Astm (Global Initiative for Asthma - GINA): „Specialiști din toată lumea analizează pe studiile clinice și pe studiile din viața reală și fac recomandări, cu atenționarea că ele trebuie personalizate pentru fiecare pacient în funcție de severitatea astmului”, spune Ruxandra Ulmeanu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.