Dr. Roxana Bumbăcea: Dacă un pacient cu astm face infecție cu SARS-CoV-2, atunci severitatea Covid ar putea fi mai mică în cazul unui astm bine controlat cu medicația corespunzătoare

Sezonul rece poate destabiliza pacienții diagnosticați cu astm, chiar și pe cei cu un astm controlat prin medicație, pentru că umiditatea crescută și frigul pot avea acțiuni bronhoconstrictoare, adică pot declanșa crize și agrava astmul, avertizează medicii. Aceștia recomandă pacienților să urmeze tratamentul medicamentos în raport cu severitatea bolii și să nu îl întrerupă, chiar dacă simptomele astmului au dispărut.

„Fiecare medic trebuie să stabilească împreună cu pacientul nivelul de tratament potrivit pentru a ține astmul sub control. Foarte important este că obținerea controlului, adică faptul că pacientul devine complet asimptomatic, nu trebuie să atragă tendința de a reduce sau chiar a anula medicația sub care s-a obținut controlul. Acest lucru este valabil permanent pentru un astmatic. Noi, medicii, încercăm cu toată forța, prin toate sfaturile, să îi convingem pe pacienții noștri să nu reducă sau să nu renunțe la tratament, odată ce simptomele sunt controlate”, a explicat conf. dr. Roxana Bumbăcea, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

Pe lângă tratamentul medicamentos este important și controlul factorilor de mediu, punctează medicul. Aici apare rolul unui alergolog care identifică factorii agravanți alergenici și instituie măsuri de profilaxie adecvate.

„De exemplu, în sezonul de toamnă, pe lângă ambrozie, ale cărei efecte pot fi resimțite de pacienții alergici până în luna octombrie inclusiv, din cauza umidității crescute pot apărea anumite agravări ale astmului cu sensibilizare la mucegaiuri. Factorii alergenici ambientali, care pot fi de interior și de exterior, terapia și condițiile de viață pot avea o mare influență asupra pacienților cu astm”, spune medicul.

Scopul unui medic modern este de a conduce tratamentul astfel încât pacientul să nu fie restricționat în niciuna dintre activitățile lui cotidiene, dar în sezonul rece există și recomandări speciale, de exemplu legate de evitarea unui efort mare în aer rece, care reprezintă un stimul al bronhoconstricției.

Dr. Roxana Bumbăcea spune că de câțiva ani este tot mai mic numărul pacienților diagnosticați cu astm care revin la doctor cu forme agravate ale bolii, ca urmare a nerespectării recomandărilor medicilor.

„Acest fapt este rodul explicațiilor oferite de medici. Explicăm pacienților noștri în toate modurile cu putință: «Nu modificați, nu interveniți în schema prescrisă, decât la sfatul doctorului. O boală controlată este rezultatul tratamentului și atunci nu modificați tratamentul cu care controlați boala»”, punctează medicul.

Spirometria, restricționată în pandemie de existența unui test negativ fata de SARS- CoV-2

Cel mai complicat lucru în pandemie în ceea ce privește îngrijirea pacienților astmatici, consideră dr. Roxana Bumbăcea, este că spirometria - instrumentul cel mai important pentru evaluarea controlului astmului - a fost restricționată pentru a fi efectuata numai pacienților care au un test negativ față de infecția cu SARS-CoV-2. Procedura este potențial generatoare de aerosoli, astfel că trebuie făcută în anumite condiții.

„Au fost situații în care mulți dintre noi am fost nevoiti să evaluăm astmatici fără să folosim acest instrument extraordinar care este spirometria. Altminteri, s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu toți pacienții cronici - unii au renunțat sau chiar au rărit vizitele la medic, însă pot să vă spun că am folosit foarte mult telemedicina și chiar și email-ul simplu pentru a comunica cu ei și a da sfaturi la distanță. Au fost și pacienți care au venit la controalele obișnuite, în dorința de a-și menține controlul foarte bun al astmului, control deja dobândit”, explică dr. Bumbăcea.

La cât timp trebuie să meargă la control pacienții cu astm

Ghidurile internaționale pentru profesioniștii din domeniul sănătății prevăd ca regulă în cazul unui astm bine controlat efectuarea unui control medical o dată la trei, maximum șase luni, control care include și o spirometrie. Dacă astmul nu este la fel de bine controlat sau pacientul este într-o exacerbare, atunci el trebuie să se prezinte la medic cât poate de repede.

Un astm bine controlat este un astm care nu mai generează simptome. „Pacienții nu mai simt practic că au această boală- nu au tuse, nu obosesc, nu au hârâială în piept, nu se simt invalidați deloc de această boală. În alți termeni se poate numi astmatic ne-astmatic, adică un astmatic care nu simte că are această boală. Și tocmai pentru că nu mai are simptome, există pericolul foarte mare de a-și abandona terapia”, atrage atenția dr Bumbăcea.

Când o persoană diagnosticată cu astm ajunge în stadiul de astm controlat, ea poate duce o viață fără restricții, iar acesta este primul semn de control al astmului - când nu sunt niciun fel de modificări față de ceea ce pacientul putea face înainte. Dacă medicul preia un pacient cu o formă de control foarte prost al bolii și conduce cu pricepere tratamentul spre o formă de control total, atunci transformarea pacientului din punct de vedere al ameliorării calității vieții este spectaculoasă. „Pacientul vine la cabinet și spune că tot ceea ce nu putea să facă în trecut poate să facă acum, iar asta e nemaipomenit”, spune dr Roxana Bumbăcea.

Forme speciale ale astmului. Unii pacienți confundă simptomele astmului cu cele ale unei răceli

Astmul este o boală care pentru marea majoritate a formelor clinice se diagnostichează ușor de către toate specialitățile care concură la diagnosticul acestei afecțiuni. Există însă și forme mai speciale, cum este astmul tusigen și astmul copilului. „Astmul tusigen se manifestă numai prin tuse, așadar nu are semnele cardinale care sunt dispneea sau dificultatea respiratorie și wheezingul - hârâiala – astfel că se diagnostichează mai greu. Uneori, astmul pediatric presupune puțină pricepere pentru a fi diagnosticat, pentru că nu are tabloul clasic al astmului adultului. Din punctul meu de vedere, exceptând aceste forme particulare, restul formelor de astm pot fi ușor diagnosticate”, vede medicul, care a remarcat că problema nu este la segmentul medical, ci mai degrabă la pacienți, atunci când aceștia nu ajung la medici.

„Practic pacienții își pot confunda simptomele cu cele ale unei răceli sau ale unei sinuzite care generează tuse, sau pur și simplu se obișnuiesc să trăiască cu niște simptome, fără să facă eforturi să le încadreze într-un diagnostic. Dacă există de exemplu o persoană supraponderală, ea obosește la efort și nu poate diferenția că oboseala este mai mare decât de obicei sau este alt tip de oboseală. Și atunci se gândește că este normal și că obosește în felul acesta doar pentru că este o persoană supraponderală și atât”, explică dr Bumbăcea.

Simptome ale astmului la copii. La un copil cu rinită și care a avut și dermatită atopică, posibilitatea unui diagnostic de astm este mai mare

Copiii nu fac decât în formele severe tot cortegiul clasic de simptome. Tusea este un simptom care poate anunța un tablou astmatic.

„Tusea unui copil, tusea repetitivă, tusea nocturnă, tusea în anumite circumstanțe - de exemplu la râs sau la alergat în casă - trebuie să ridice această suspiciune de astm. Dacă copilul a avut în mica copilărie dermatită atopică, sau dacă are și rinită, atunci posibilitatea unui diagnostic de astm este mai mare”, a explicat medicul alergolog.

Noutăți în managementul astmului

Astmul este o boală cu o componentă genetică și nu poate fi prevenit, iar medicii încearcă să prevină agravările bolii.

Toate recomandările noi de management al astmului sunt cuprinse în ghidurile internaționale ale profesioniștilor din sănătate, iar acestea sunt actualizate anual.

„Noi avem Ghidul GINA, pe care îl folosim cu sfințenie; aici găsim toate terapiile, de la terapiile farmacologice - cu medicamente -, la terapiile biologice pentru astmul sever și la terapiile legate de vaccinuri alergenice, în cazul formelor de astm alergic”, a punctat conf. dr. Roxana Bumbăcea, care a subliniat că ghidul actualizat aduce și o noutate importantă în tratarea astmului.

„În astm, la nevoie pacientul folosea un spray inhalator care conținea numai un bronhodilatator cu durată scurtă de acțiune. Acum noutatea majoră a ghidului GINA este aceea că, în loc să folosească exclusiv bronhodilatatorul cu durată scurtă de acțiune, folosește în spray combinația bronhodilatator plus antiinflamator. Este o schimbare de paradigmă pe care am inoculat-o încet, încet și pacienților noștri. Este vorba tot un inhalator, dar este de tip «doi în unul», adică printr-o singură manevră sunt administrate două medicamente cu acțiuni diferite, care pot să acționeze sinergic”, a explicat dr. Roxana Bumbăcea.

Una dintre practicile trecutului, spune medicul, este aceea că pacientul astmatic folosea la nevoie numai un bronhodilatatorul cu durată scurtă de acțiune. „Când nu se simțea bine, el își scotea spray-ul și își administra unul sau mai multe pufuri. Dacă astmul nu era controlat, pacientul făcea această manevră de foarte multe ori, în ideea în care își ușura criza pe moment, dar criza revenea și atunci el sfârșea prin a folosi un tub de medicație în câteva zile. Efectele adverse erau extraordinar de mari și foarte multe dintre agravările și o parte dintre decesele astmului în trecut erau cauzate de utilizarea în exces a acestui medicament. Reținem că acești pacienți nu foloseau terapia de control cu medicamente antiinflamatorii, ci se bazau exclusiv pe bronhodilatator. S-a schimbat de mult timp această abordare, sperăm că nu se mai întâmple acest lucru, dar există o categorie de pacienți care, din comoditate sau din lipsă de informare, încă își folosesc exclusiv bronhodilatatorul cu durata scurtă de acțiune, la nevoie. Iar cu aceștia din urmă avem de lucru, noi medicii, să îi convingem să urmeze schema de medicație prescrisă”, a punctat medicul alergolog.

„Nu modificați tratamentul în absența unui sfat medical”

Principala recomandare a medicilor pentru persoanele cu astm, în pandemia provocată de noul coronavirus, este ca acestea să nu aibă tendința să își modifice schema de tratament în absența unei vizite la medic. Pacienții trebuie să își mențină schema de tratament cu care astmul era bine controlat. „Așadar, principala recomandare este: «Nu modificați tratamentul în absența unui sfat medical. Dacă ajungeți la medic este ideal, dacă nu, puteți încerca o consultație la distanță. Dacă nu reușiți nici una nici cealaltă, atunci nu vă modificați schema de tratament cu care boala ta era controlată»”, subliniază conf. dr. Roxana Bumbăcea.

„Recomandarea tuturor ghidurilor special construite în această perioadă pentru terapia la pacienții astmatici în pandemia SARS-CoV-2 sunt de a continua tratamentul pentru menținerea controlului astmului. Pentru că dacă un astmatic face infecție cu SARS-CoV-2, atunci severitatea bolii este mult mai mică în cazul unui pacient cu astm bine controlat cu medicația corespunzătoare”, a punctat medicul.

Datele oficiale arată că între 30% și 70% dintre pacienții cu astm, la nivel european, nu își administrează tratamentul prescris de medic pentru a trata inflamația căilor respiratorii și pentru a ține afecțiunea sub control.

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind astmul pot fi găsite de cei interesați pe platforma de informare www.viatacuastm.ro și în broșura „Viața cu astm”, lansate în 2019 în cadrul campaniei „Respir”, inițiată de Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC). Din acest proiect fac parte Societatea Română de Pneumologie (SRP) și Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp