Dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog: „Bolnavii de astm e bine să își facă vaccinul antigripal și pe cel antipneumococic. Sechelele covid în cazul persoanelor cu astm, resimțite pe o perioadă de peste 6 luni”

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Astmul afectează aproximativ 300 de milioane de persoane în întreaga lume. În România, aproximativ un milion de oameni suferă de inflamația cronică a căilor aeriene ce determină limitarea fluxului de aer. Cuvintele folosite cel mai des de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt lipsa de aer și sufocare.

Prevalența bolii este în continuă creștere, cu precădere în rândul copiilor. Într-o clasă cu 30 copii, doi-trei dintre ei au astm. La nivel global, astmul continuă să fie cauza unui număr crescut de decese.

Teama de o posibilă infectare covid îi determină atât pe pacienții diagnosticați, cât și pe cei cu simptome specifice să nu meargă la medic. Un lucru greșit, care crește riscul exacerbărilor, avertizează specialiștii.

Sechelele covid în cazul persoanelor cu astm, resimțite pe o perioadă de peste 6 luni

Chiar dacă astmul nu apare menționat între bolile cronice – hipertensiune, diabet, obezitate – care pot crea un risc suplimentar în cazul infecției cu noul coronavirus, medicii pneumologi spun că persoanele care suferă de astm prezintă o sensibilitate crescută pentru a face o formă de covid mai severă comparativ cu o persoană clinic sănătoasă. Iar sechelele pot fi resimțite pe o perioadă de peste 6 luni.

„Există pacienți cu astm la care covid a lăsat urme. De multe ori apar fibroze pulmonare care se asociază bolii astmatice. Asta înseamnă o suferință suplimentară funcțională respiratorie timp de până la 6 luni, un an, după infecția cu coronavirus”, a explicat prof univ dr Florin Mihălțan, medic primar - pneumologie la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Medicii recomandă ca în timpul pandemiei persoanele cu astm să continue administrarea tratamentului prescris de medic, pentru a preîntâmpina crizele.

„În primul rând astmaticul nediagnosticat, în această perioadă de carantinare, trebuie să fie foarte atent la anumite simptome, premonitorii ale astmului, care pot să fie crize de sufocare, în special nocturne. Crizele apar brusc, sunt precedate de strănut, rinoree, lăcrimare, tuse cu expectorație la sfârșit și care apar în 60% dintre situații în context alergic. Alergiile de genul acesta cele mai vizibile sunt cele la ambrozie în această perioadă, dar mai sunt alergii la praful de casă, la un parazit care stă în praful de casă, la acarieni, la părul de pisică și de câine.

Dacă în contact cu acești alergeni o persoană are aceste crize, trebuie să știe că este astmatică. Acest astmatic e bine să aibă următorul regim - programarea la medic pentru diagnostic, dacă e o formă de astm ușor, nu e o urgență. Dacă este însă o formă de astm moderat, cu crize mai frecvente, cu somn perturbat, trebuie să facă în așa fel încât la ora la care se prezintă la medic să nu aibă timp de așteptare, să vină fără aparținător, să vină cu un test covid, pentru că s-ar putea să aibă nevoie de o spirometrie, o evaluare funcțională. Iar din clipa în care se instituie tratamentul trebuie să știe că trebuie să îl respecte exact, conform indicațiilor medicilor”, a explicat prof univ dr Florin Mihălțan.

„Orice întrerupere a tratamentului fără aviz medical generează risc de exacerbare”

Întreruperea tratamentului în cazul persoanelor diagnosticate cu astm poate avea efecte nedorite, avertizează medicul. „Tratamentul pentru astm trebuie administrat în fiecare zi, pentru că are valențe protective, demonstrate în literatura științifică, în special pe două tipuri de terapii - terapiile care folosesc spray-uri cu cortizon inhalator și terapiile biologice. Orice întrerupere a acestui tratament fără aviz medical generează risc de exacerbare, iar exacerbarea sub infecție covid poate să fie foarte severă”, spune dr Mihălțan.

În perioada pandemiei, spitalele de pneumologie sunt în general, alături de cele de boli infectoase, în prima linie pentru tratarea infecției cu coronavirus. Mulți dintre pacienții cu boli cronice respiratorii au neglijat controlul medical în perioada de carantină și au ajuns la spital cu forme severe de insuficiență respiratorie, adaugă el.

„Bolnavii de astm e bine să își facă vaccinul antigripal și pe cel antipneumococic”

Dr Florin Mihălțan recomandă persoanelor cu astm să meargă la medic în cazul accentuării simptomelor și își facă vaccinul antigripal și pe cel antipneumococic.

„Recomandarea este să vină la control la momentul în care observă că se agravează boala. Repet - să vină cu programare care să fie fără timp de așteptare, fără o sală de așteptare în care să existe mai mulți pacienți potențial contaminați, pentru că așa este la camerele de gardă, la momentul de intrare în contact cu medicul curant. Aceasta este o condiție. A doua condiție obligatorie este ca, preventiv, să își facă tot ceea ce înseamnă prevenția infecțiilor virale sau bacteriene - iar aici intră vaccinul antigripal, vaccinul antipneumococic și o serie de medicamente care au bacterii amorțite pe care le utilizează pentru a evita, odată cu sezonul rece, grefa gripală sau infecții intercurente microbiene”, a explicat medicul primar pneumolog.

Un pacient cu astm care respectă tratamentul și indicațiile medicilor poate să aibă o viață perfect normală, cu o calitate a vieții foarte bună. Acesta are capacitatea de a face efort, nu se deosebește cu nimic de omul sănătos. Există performeri sportivi care au fost astmatici.

Un astm controlat înseamnă că nu mai apar crize nocturne sau diurne, pacientul știe să evite contactul cu alergenii, dacă îi cunoaște. Pentru cunoașterea alergenilor e bine să facă testele cutanate sau dozări de imunoglobulină specifice, toate astea se fac la alergolog, adaugă dr Mihălțan. Un pacient care controlează astmul este un pacient care are deja o oarecare experiență în evitarea oricărui factor declanșator de crize de sufocare, punctează medicul.

Folosirea prea des a bronhodilatatorului, una dintre cele mai frecvente greșeli

Cele mai frecvente greșeli pe care le fac persoanele care suferă de inflamație cronică a căilor aeriene sunt legate de starea de bine pe care o induce prima parte a tratamentului. „De multe ori răspund spectaculos, răspunsul asta îi liniștește total, iar asta îi face să nu mai fie complianți la medicație. Își folosesc medicația doar la nevoie, uitând complet că boala e cronică și că are nevoie de tratament de lungă durată”, descrie medicul una dintre erorile pe care le le-a observat la unii dintre pacienții săi.

O altă greșeală este folosirea prea des a bronhodilatatorului care duce la risc crescut de exacerbări.

„Noi avem două tipuri de medicații, una care este folosită pentru a scoate din criză pe moment, dar efectul medicamentului este de scurtă durată, iar alta este medicația pe care pacientul trebuie să o ia cu regularitate, pe o perioadă foarte lungă. Prima greșeală pe care o face este să administreze în exces acest medicament, care se cheamă salbutamol. Este un spray care inhalat scoate din criză, dar doar pe moment. Or, crizele se vor repeta, pacientul are tendința să administreze mult mai des. Administrarea frecventă a acestui spray - o dovadă că boala este necontrolată - aduce riscuri cardiovasculare suplimentare.

Folosirea excesivă a inhalatorului duce la tulburări de ritm, poate să ducă la coronaspasm, poate să deschidă drumul spre o boală coronariană severă, inclusiv infarct miocardic sau chiar deces”, atrage atenția medicul, precizând că inhalatorul cu salbutamol, de la 6 pufuri în sus, în decurs de 24 de ore, poate fi dăunător.

Noutăți în tratarea astmului

Cele mai recente recomandări terapeutice care se regăsesc în Ghidul Inițiativei Globale pentru Astm (GINA) - unul dintre cele mai avansate instrumente de lucru al medicilor care tratează această boală - prevăd utilizarea unui tratament pe bază de corticosteroid inhalator atât ca terapie la nevoie, în situații de criză, cât și de menținere.

„Ghidul GINA aduce recomandări pentru tratarea astmului sever, sunt ierarhizate tipurile de acțiune ale tratamentelor biologice, se identifică și se personalizează tratamentul în funcție de fenotipurile de astm. În formele de astm ușor, dar și în celelalte stadii, salbutamolul, care era dat la nevoie, e înlocuit cu o combinație între două medicamente, un medicament care face dilatație, care se cheamă formoterol, și unul pe bază de corticoid inhalator, care se cheamă budesonid. Pacientul nu mai dă cu acel salbutamol și folosește la nevoie această combinație care permite să mai diminueze din greșelile tradiționale, în sensul că în momentul administrării formoterolului apare un răspuns rapid bronhodilatator, iar budesonid asigură doza de corticoid. Doză pe care pacientul înainte o evita, pentru că o altă greșeală și o idee frecvent auzită de mine la pacienți e legată de prezența corticofobiei. Corticoidul este un corticoid inhalator care nu are efecte adverse similare cu cortizonul care se administrează injectabil sau oral”, a explicat medicul.

În astmul sever, cele mai recente tratamente biologice au avantajul de a reduce dependența de cortizonul oral.

„Al doilea lucru, inhalatorul la nevoie rămâne la nevoie pentru toate stadiile de boală, până la stadiul 4. Sigur că se face un step-up terapeutic prin adăugarea unor medicații suplimentare care sunt foarte importante și care sunt de luat în considerare în momentul în care avem aceste acutizări ale bolii sau când boala nu e controlată. Se ajunge la foarte multe linii terapeutice care se introduc succesiv, odată cu evaluarea severității bolii. În stadiul 5 avem de obicei triplă terapie, avem anti-leukotriene, teofilina și medicația biologică ce permite de multe ori excluderea sau diminuarea cantității de cortizon oral, pentru că ajungem și la momentul în care folosim cortizon oral, care să ne aducă un beneficiu doar temporar. Însă pacienții astmatici, mai ales cei bolnavi sever, sunt de multe ori dependenți de cortizonul oral pe care îl iau pentru ameliorarea simptomelor severe pe care le au și ajung cortico-dependenți, adică depind de acest drog. Or tratamentul biologic din treapta a cincea are misiunea de a diminua sau de a scoate complet această dependență de cortizon, în condițiile în care diminuează acutizările, acele sufocări în sistem acut, și se ameliorează calitatea vieții”, a spus dr Florin Mihălțan.

Astmul trebuie tratat ca o importantă problemă de sănătate publică ce necesită supraveghere și evaluare continue.Dezvoltarea tehnologiei face posibilă mai ușor comunicarea dintre medici și pacienți, iar dialogul continuu este important în gestionarea bolii. Este important ca pacienții să ia legătura cu medicul lor, pentru a afla cum pot rămâne în siguranță, fără să renunțe la recomandările pentru controlul astmului. Riscul de a dezvolta un episod sever de astm, dacă afecțiunea nu este ținută sub control cu medicația administrată la timp, poate fi mult mai ridicat decât riscul de infectare, atunci când măsurile de protecție sunt respectate.

Datele oficiale arată că între 30% și 70% dintre pacienții cu astm, la nivel european, nu își administrează tratamentul prescris de medic pentru a trata inflamația căilor respiratorii și pentru a ține afecțiunea sub control.

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind astmul pot fi găsite de cei interesați pe platforma de informare www.viatacuastm.ro și în broșura „Viata cu astm”, lansate în 2019 în cadrul campaniei „Respir”, inițiată de Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC). Din acest proiect fac parte Societatea Română de Pneumologie (SRP) și Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp