Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Cu ce ofertă electorală aș veni dacă aș candida la primărie. O modalitate de a face politică open-source, din care se poate inspira orice candidat

Alegeri în București

Foto: Inquam Photos

Se apropie alegerile locale și, ca unul care nu a ratat nicio participare la vot, mă preocupă soarta orașului meu. Mă preocupă suficient de mult încât să fac propuneri către primărie, așa cum a fost cazul în urmă cu 6 ani, când primăria a lansat o solicitare de sugestii pentru strategia de dezvoltare locală. Atunci am mobilizat elevi de la cercul de inventică, doritori să participe la un brainstorming din care au rezultat o mulțime de idei despre cum s-ar putea ameliora calitatea vieții în orașul nostru. Am trimis ideile noastre pe adresa de e-mail a primăriei, dar, deși nu am primit nici măcar confirmarea mesajului, am remarcat că cel puțin una din idei a ajuns proiect oficial, din păcate fără menționarea autorilor.

Deși nu intenționez să candidez la vreo funcție, rostul acestui joc de rol este de a da idei candidaților și alegătorilor. Hai să zicem că e o modalitate de a face politică open-source: orice candidat se poate inspira din ce propun în rândurile de mai jos.

Fiind profesor, știu ce înseamnă să-ți faci temele. Așadar, înainte de a începe campania mi-aș face temele serios. Aș citi despre urbanism și administrarea unui oraș, despre smart-city, despre infrastructură și alte aspecte edilitare. Deși predau geografie la nivel liceal, unde există mai multe capitole despre așezările omenești, nu pretind că sunt expert în problema administrării și dezvoltării unui oraș, așa că sunt conștient de nevoia de aprofundare. În paralel, aș sta de vorbă cu oameni care deja au reușit; Ilie Bolojoan, primarul Oradei, dar nu numai el, ar fi un punct de plecare. Aș aborda persoane din mediul academic sau din administrația unor orașe pe care le consider model de reușită: Singapore, Amsterdam sau orașe inteligente nou-apărute, cum este Songdo din Coreea de Sud.

Bun, să presupunem că am ajuns la stadiul în care am înțeles ideile generale despre ce înseamnă un oraș modern, sustenabil și în care oamenii să trăiască bine. Dar partea dificilă e să aplici teoria la contextul orașului tău. Relieful și resursele orașului, demografia, situația finanțelor orașului, pot fi radical diferite. Nevoile locuitorilor, cultura locală, legislația, toate cer adaptarea teoriei. Cuvântul cheie este optimizare. În jurul acestui concept ar fi concepute viziunea și oferta electorală:

Propun reinventarea orașului pornind de la avantajele competitive de care dispune, astfel încât locuitorii să se bucure de o viață de calitate excelentă și care să poată fi susținută pe termen lung. Deși nu propun în această etapă proiecte concrete, neavând acces la toate informațiile și la aparatul primăriei, oferta electorală se bazează pe conceptul de abordare optimizată: să facem ceea ce este mai bun pornind de la resursele de care dispunem.

Candidații se prezintă, de regulă, în fața alegătorilor cu propuneri concrete de proiecte ambițioase, dar consider că pentru un candidat care nu provine din primărie, a propune proiecte înainte a avea acces la informații concrete interne (financiare, tehnice, resurse umane etc.) este cel puțin inadecvat. Așa că oferta mea ar fi centrată pe metodă. Iată detaliile modului de abordare:

1. Împreună cu echipa (sociologi, psihologi, economiști, programatori, geografi, istorici ș.a.) aș concepe chestionare prin care aș încerca să descopăr cum sunt văzute problemele și nevoie locuitorilor, atât cele urgente cât și cele de dezvoltare pe termen lung. Ce fel de oraș ne dorim? Cum ne vedem viața anul viitor? Dar peste 10 ani? Ce compromisuri suntem dispuși să acceptăm? Fiind un oraș cu potențial turistic, ne dorim un oraș plin de turiști care vor aduce venituri importante? Dar sunt locuitorii pregătiți să plătească prețul: aglomerație, creșterea prețurilor și a poluării cauzate de autovehicule? De fapt, aș încerca să identific și să înțeleg cât mai bine spiritul orașului meu. Adică ceea ce le este necesar locuitorilor pentru a avea o viață excelentă, poate chiar lucruri pe care nu toți le conștientizează. Nu aș trece cu vedere pe cei mutați din oraș, în ideea că dacă orașul ar evolua într-unul dezirabil, mulți ar reveni cu tot cu experiența și banii lor. Pe lângă focus-grupuri și alte instrumente de studiere a pieței, aș apela la big data, adică aș încerca să descopăr din cantități mari de date de tot felul (trafic, poluare, accidente, infracționalitate, date economice etc.) ce anume se cere remediat, ameliorat sau reinventat în oraș.

2. Având o listă detaliată a acestor probleme și dorințe, vom purcede la sesiuni complexe de ideație. Aș apela și la elevii din liceele orașului pentru brainstorming, dar s-ar putea realiza și o platformă online unde cetățenii să vină cu propuneri pe diferite categorii de probleme: infrastructură, agrement, siguranță, locuri de muncă, surse de finanțare etc.

3. Etapa următoare este cea de selecție a ideilor generate. În echipe multidisciplinare, am elimina ideile redundante și non-sensurile, apoi am trece prin filtru ideile obținute, pe baza unor criterii de fezabilitate (financiar, tehnic, juridic) și utilitate pentru obiectivul strategic menționat mai sus. Urmează realizarea de prototipuri și testarea lor. Dar cum să faci prototipuri pentru un oraș? E posibil pentru unele amenajări (pasaje, piețe ș.a.) să faci machete, or aici ar fi nevoie să aflăm cum interacționează acele idei cu oamenii, cu mediul, ce efecte vor avea asupra economiei locale. Inteligența artificială (IA) este unealta la care aș apela, și anume sisteme multi-agent capabile de simulări complexe care includ milioane de oameni, fiecare cu profilurile detaliate (venituri, vârstă, ocupație etc.). Nu cunosc o modalitate comparabilă de a rula scenarii complexe. De pildă, dacă ajungem la concluzia că ar fi util un aeroport, scenariile ar trebui să țină cont de mai multe variante de amplasare, de valori diferite ale traficului și de alte aspecte. Costul de oportunitate este un alt aspect important aici, pentru că dacă aloci, să zicem, 100 de milioane de euro pentru construcția aeroportului, acești bani nu vor mai fi disponibili pentru alte proiecte (modernizarea școlilor sau realizarea unui parc industrial, de pildă). Cum analizezi care investiție are utilitatea cea mai mare pentru cel mai mare număr de oameni? Doar prin simulări computerizate bazate pe IA. Din fericire, între foștii mei elevi se găsesc câțiva care studiază, inclusiv la nivel de doctorat, inteligența artificială. Cu siguranță aș apela la competențele lor pentru a reuși. Știu că aducerea în discuție a simulărilor bazate pe IA va produce o grimasă unora dintre cititori. ”Hai să fim serioși!”, vor zice unii. ”Noi nu suntem în stare să asfaltăm cum trebuie și tu vii cu se-fe-uri din astea?!” Repet: aici propun un exercițiu. Simularea bazată pe IA este idealul, dar dacă resursele sunt deficitare, atunci aș face atât cât se poate (simulare prin dezbatere, bodystorming ș.a.), dar în niciun caz nu aș trece peste această etapă de simulare-analiză a diverselor scenarii, fie și în fața unor desene sau machete.

4. În fine, în momentul în care echipa a ajuns la forma finală a proiectului – mă aștept la o muncă de mai multe luni de zile, chiar un an – poate prezenta proiectul consiliului local pentru dezbatere și aprobare. De aici încolo, idealismul se va lovi de realismul politic pe care îl cunoaștem: orgolii, interese de partid etc. Dar dacă ar fi să-mi propun să reinventez un oraș, aceasta ar fi calea. Cu oameni de bună-credință, competenți și înarmați cu cea mai avansată tehnologie. 

Vor spune unii că visez. Da, cu asta mă ocup și cu transmiterea către elevi a capacității de a visa și de a transpune visurile în realitate. În limbaj tehnic, se numește dezvoltare de produse, sau management de proiecte inovative, iar un oraș nu este altceva decât un produs extrem de complex. Neo_dava este numele unui proiect pe care l-am inițiat în cadrul cercului de inventică al liceului nostru, unde elevii proiectează concepte pentru un oraș ideal. Visăm la ferme verticale urbane, la sisteme care să purifice aerul poluat, la piste suspendate pentru biciclete, colectare și selectare automată a deșeurilor, clădiri inteligente ș.a. Pentru elevi este un exercițiu de urbanism, arhitectură și inginerie, în urma căruia capătă deprinderi cu care ar putea contribui în viitor la orașe pe care astăzi doar le visăm.

Faptul că nu sunt interesat de participarea în cursa electorală nu înseamnă că nu aș contribui cu idei și cu celelalte competențe de care dispun la orice inițiativă onestă de creștere a orașului. Așa că voi continua să visez alături de elevi la soluții pentru creșterea orașelor, pe care le vom prezenta celor aleși să ne facă orașele mai agreabile și mai eficiente. Și, poate, într-o zi, primar al orașului meu va deveni unul dintre elevii mei care a învățat să viseze și să-și pună visul în practică. Iar noi vom trăi în orașul pe care l-am visat.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Președintele Iliescu ne vorbea în 1990 despre democrația originală. Nu cred că e cazul să înventăm noi apa caldă sau că e vreun mister ce trebuie să facă un primar bun. Putem să copiem ce au făcut primarii buni din alte orașe ale lumii, nu se va supăra nimeni.
    Așa, ca ficțiune, sigur că și eu aș fi puțin curios să văd ce ar face Skynet cu Bucureștiul. Probabil nu mai râu decât câțiva foști primari.
    • Like 0
    • @ Nicu Buculei
      Nu inventăm, dar nu cred că primăriile cu succes au luat formule nemestecate de la alții. Le-au adaptat. E nevoie de optimizare pt situația particulară a orașului. Da, asfaltezi. Dar cu ce străzi incepi? Le lărgești? Unde faci parcări? Etc, etc...
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      Parerist check icon
      La întrebarea asta veți primi un răspuns greșit pentru ca întrebarea e greșită. Întrebarea corecta e : "cum rezolvam problema traficului și al locurilor de parcare". Răspunsul s-ar putea sa fie cu totul altul și destul de nepopular.
      Dacă întrebarea pusa e "unde lărgim și unde facem noi parcări" de fapt ați făcut deja o alegere, una politica, încă dinainte de a apela la algoritmi "obiectivi".
      • Like 0
  • Parerist check icon
    Cum definiți "utilitatea", arunci când veți folosi un ia în luarea deciziilor de investiții de exemplu?
    Ce garanție aveți ca oamenii își doresc sau vor susține ceea ce este în mod obiectiv "util"?
    Cum veți evalua deciziile dpdv etic? Sa presupunem ca doriți scăderea criminalității. Un IA ar putea sugera ca soluție eliminarea din oraș a unui anumit profit de cetățeni, potențial problematici. Sau schimbarea definiției "criminalității", gen dacă legalizam violul, nu mai e crima și deci problema e rezolvata.
    Cine va filtra genul asta de *soluții" zi de zi, și pe baza căror criterii?
    • Like 1
    • @ Parerist
      La pct 3 am precizat că un criteriu este cel juridic, înainte de a introduce în simulare ideile. Deci ce spuneți cu IA care propune eliminarea unor oameni, nu stă in picioare.

      Utilitatea, în principiu, ține de beneficii cât mai mari (financiare, calitate a vieții) pt cât mai mulți locuitori, pe termen cât mai lung. Nu există o formulă, motiv pt care aș apela la economiști si alți specialiști.
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      Parerist check icon
      Un IA nu reacționează predictibil, ca un algoritm clasic, ci se comporta ca o cutie neagra, iar procesul de "gândire" prin care ajunge la o soluție sau alta ne este opac. În exemplul meu restricția "juridica" s-ar putea sa nu fie suficienta. N-o sa sugereze în mod direct alungarea unor cetățeni, însă poate propune ajustarea altor parametri care sa aibă drept consecință faptul ca ei vor pleca. Nici dvs, nici cei care au creat respectivul IA nu vor ști "motivele" din spatele soluțiilor propuse, sau căile prin care ajustarea unui parametru va influenta un obiectiv sau altul. Prin urmare, întrebarea legata de etica rămâne în picioare.
      Arunci când veți pune în balanta beneficiile financiare, cu cele de mediu, sau de calitate a vieții, de fapt nu veți face știința, ci vechea politica, in care veți face o alegere bazata pe dogme, sau preferințe, nu pe criterii "matematice" . Nu cred ca veți primi un răspuns despre cum sa le balansati de la niciun specialist. Câți specialiști veți intraba atâtea răspunsuri o sa primiți.
      Mie îmi place ideea sa depășim sistemul de management actual, și limitările cognitive ale managerilor umani insa cred ca e o problema mai complicata decât pare, nu-i doar o simpla problema de optimizare....
      • Like 0
  • Nume check icon
    Este frumos ca exercitiu de viziune, strategie si oportunitate, dar nu ca oferta electorala. Oferta electorala ar trebui sa vina dupa acest exercitiu si trebuie sa fie pragmatica, concreta, realizabila, folositoare si oportuna. Si la fel ca in piramida lui Maslow necesitatile de baza sa fie cat de cat indeplinite pentru a visa la mai mult.. Degeaba fac o strada "smart", daca in oras mai sunt strazi neasfaltate sau autobuzele sunt din Evul Mediu sau canalizarea lasa de dorit. Si nu uitati ca toata lumea voteaza indiferent daca este un literat sau analfabet functional, prin urmare oferta electorala trebuie sa satisfaca nevoile tuturor.
    • Like 1
    • @ Nume
      Am precizat: este o altfel de viziune, o altfel de ofertă. Nu cred în ofertele care satisfac pe toată lumea. A fost vreodată votat cineva de 100% dintre locuitori?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult