Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cu două luni înainte de alegerile din SUA, iată ce trebuie să știți despre sistemul de vot american. Cum funcționează colegiul electoral și care sunt argumentele pro și contra votului indirect

Vot in SUA

Foto: Guliver/ Getty Images

Cu mai puțin de două luni până la alegerile prezidențiale, mă aștept ca subiectul colegiului electoral să revină în discuție, așa cum se întâmplă la fiecare patru ani, când se confruntă apărătorii și adversarii acestei variante de alegeri, puțin prezentă în alte țări și care a fost pusă în aplicare de Statele Unite de la votarea constituției în anul 1787.

Așa că o iau înaintea altor comentatori, de la care m-am obișnuit să aud afirmații precum alegerile americane nu sunt democratice, trebuie schimbat sistemul american cu sistemul votului majoritar simplu, colegiul electoral anulează voința poporului exprimată prin vot etc. și prezint câteva date care explică mecanismul și rostul votului indirect la alegerile prezidențiale.

Statele Unite nu sunt o țară, ci o federație de republici independente, fiecare cu guvernul și constituția ei.

Un stat american are obligația să fie loial și drept atât față de cetățenii lui, cât și față de federația statelor din care face parte. La fel, uniunea trebuie să asigure egalitatea dintre state și să nu permită unor state să devină dominante. Din acest motiv, toate statele americane, indiferent de mărime și populație, au același număr de senatori, numai doi.

Astfel greutatea votului pentru a introduce o nouă lege este egală pentru toate statele. Ca să nu se ajungă la situația ca alegerile prezidențiale să fie decise numai de statele mari, a fost introdus votul indirect, prin sistemul colegiului electoral.

Când cetățenii merg la urne, ei nu votează pentru președinte, ci pentru lista de electori care au confirmat suportul pentru un anume candidat.

Electorii îl votează pe președinte, la un interval de circa o lună de la alegerile generale.

Modalitatea de a alege electorii este precizată în Constituția Americană (articolul II, secțiunea 1), care se referă la structura și funcțiile executivului.

În fiecare stat, numărul de electori este suma numărului de deputați (membri camerei reprezentanților, în total 435) și senatori (membri senatului, în total 100).

Asta duce la numărul de 535 de electori. Se adaugă trei electori pentru districtul Columbia (teritoriul pe care este capitala țării orașul Washington), care este un teritoriu independent de orice stat.

Și acest lucru a fost decis tot pentru a nu da unui stat avantaje față de celelalte, pentru găzduirea capitalei pe teritoriul său.

Pentru a fi ales președinte, un candidat trebuie să aibă minimum 270 de electori (jumătate din numărul total adică 269, plus 1).

Electorii sunt nominalizați de fiecare stat și ei sunt aleși din rândul oamenilor cu experiență politică și juridică, foști membri ai congresului, foști guvernatori, magistrați, politicieni, care nu trebuie să fie în timpul unui mandat de funcție publică.

De-a lungul timpului, numărul de electori s-a schimbat, paralel cu numărul crescând de deputați, care urmează sporirea populației.

Înainte de alegerile generale, fiecare stat are pregătite două liste de electori, una pentru fiecare dintre candidați, așa cum au fost ele definitivate de partidele respective.

În funcție de votul popular, un stat confirmă una sau alta dintre cele două liste de electori și toți electorii de pe acea listă sunt confirmați pentru candidatul care a câștigat votul popular din statul respectiv.

Asta se întâmplă în 48 dintre cele 50 de state, unde candidatul câștigător ia toți electorii (winner takes all).

În două state, Nebraska și Maine, electorii sunt distribuiți ambilor candidați, după procentajul de voturi.

Iată harta statelor americane, fiecare cu numărul său de electori:

În ziua alegerilor prezidențiale, care este ziua de marți care urmează primei zile de duminică din luna noiembrie, în fiecare stat se desfășoară și se calculează votul populației (cu suma dintre votul la urne în ziua de alegeri, votul anticipat la urne, votul prin corespondență al absenților și celor care locuiesc în afara Statelor Unite).

Cei care se opun colegiului electoral și vor să-l înlocuiască cu votul majoritar simplu folosesc următoarele argumente:

  • este un sistem învechit;
  • argumentul că este înscris în constituție nu mai este valabil, constituția a fost schimbată (prin amendamente) de mai multe ori;
  • dă prea mare influență statelor mici „schimbătoare' (swing states);
  • ignoră opinia populară (discutabil);
  • creează - uneori - o discrepanță între câștigătorul prin numărul de electori și cel prin votul popular.
  • menține posibilitatea ca printr-un număr mare de „electori necredincioși" să altereze rezultatul alegerilor. Aceasta ar fi una dintre temutele situații prin care s-ar alege un președinte al minorității.

În istoria politică a Statelor Unite a existat un număr restrâns de electori care nu au respectat promisiunea făcută de a vota pentru candidatul partidului lor și fie au anulat votul, fie l-au dau altui candidat. Foarte rar s-a întâmplat ca un elector neloial să voteze pentru candidatul opus.

Ei au fost numiți „electori necredincioși" și - de cele mai multe ori - fie sunt înlocuiți înainte de votarea candidaților pentru postul de președinte și de vicepreședinte (în luna decembrie care urmează alegerilor prezidențiale de la începutul lunii noiembrie), fie li se anulează votul.

Niciodată nu s-a întâmplat ca, prin votul electorilor necredincioși, să fie schimbat rezultatul alegerilor prezidențiale.

La alegerile din anul 2016, după ce s-au încheiat alegerile generale, care l-au dat câștigător pe Donald Trump, a existat o mișcare în rândul partidului republican prin care s-a încercat anularea alegerii lui Trump. Pentru asta ar fi trebuit ca 37 de electori republicani să-și calce promisiunea.

Grupul anti Trump, care a fost mobilizat sub conducerea unui profesor de drept de la universitatea Harvard, Lawrence Lessig, nu a reușit să convingă decât doi electori să dezerteze și ei au votat pentru John Kasich sau Colin Powell.

Și dintre electorii democrați au fost cinci „trădători", care - în loc să-și dea votul echipei Hillary Clinton - Tim Kaine - au votat pentru Bernie Sanders sau Colin Powell.

Există temeri că la alegerile din acest an vor fi mai mulți „electori dezertori" și chiar că, dacă aceștia vor depăși un prag critic, ei ar putea modifica votul general.

În favoarea menținerii votului indirect și al colegiului de electori în alegerile prezidențiale sunt faptele:

  • dovada timpului: prin aplicarea sistemului cu electori s-a asigurat o stabilitate politică pentru o vreme îndelungată, de asemenea stabilitatea sistemului cu două partide dominante; pentru acest motiv Statele Unite nu au avut niciodată un guvern de coaliție și nu au trecut prin crize de guvern sau alegeri anticipate;
  • colegiul electoral previne manipularea alegătorilor prin intimidare, mită, corupție sau dezinformare;
  • elimină șansa ca numai statele mari (California, New York, Texas, Florida) să decidă toate alegerile;
  • dacă nu ar exista electorii, statele mici ar fi complet excluse din decizia alegerii președintelui, ele nu ar fi vizitate sau consultate;
  • colegiul electoral micșorează (dar nu elimină) posibilitatea alegerilor contestate;

În lungul și dificilul proces al elaborării constituției americane, autorii au considerat mai multe variante pentru alegerile prezidențiale: selectarea de către congres, selectarea de către guvernatori, selectarea de către corpurile de magistrați din fiecare stat sau votul popular direct (majoritar).

Ei au ales soluția colegiului electoral care implică votul poporului, dar adaugă corectivul de a elimina frauda, alegerea nepotrivită din cauza slabei informări, sau presiunea dictatorială a statelor mari.

Nu trebuie uitat că, la vremea acestor decizii, erau foarte puține țări în care existau alegeri libere și - acolo unde existau - erau limitate pe criterii de avere, drepturi înnăscute, sex sau religie.

Semnarea Constituției Americane, pictură de Howard Christy 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mda votul american pe baza emotivitatii crescende a maselor in momentele decisive electorale asta in campanie. La datile stabilite oficial votul popular poate fi rasturnat imediat de cel al electorilor numiti de un fel de Curte Suprema "voiti impartiali" ( ghilimele ) mai ales daca diferentele dintre candidati sunt de ordinul zecilor de mii deci mici din perspectiva ariei geografice a Americii. Numai la diferente foarte mari poporul se va impune si daca electorii vor pica pe decizia societatii ca si preferinte. Trump face bine cand tine mortis ca fiecare votant sa fie inregistrat cu numar de buletin act pasaport sau placuta de identitate la sectiile de votare deci fizic fata de votul prin corespondenta postal sau on-line unde cifrele pot fi umflate masluite sau exagerate de actori cibernetici posibili simpatizanti sau influentatori de rezultat sa zicem interni in ciuda sistemelor de securitate internautice americane....sa nu uitam ca oricine poate fi cumparat manipulat sau constrans la acte oficiale cu caracter involuntar malefic. Revenind pe meleagurile romanesti nu pot decat sa trag un semnal de alarma in ce s-a transformat neamul aceasta de la chitibusari de glie pana la oratori cu epoleti si anume : in SPIONI de continut mediatic informational INTERPRETI FOLCLORISTICI de informatii oficiale si COPIATORI de caractere sau trasaturi principiale omenesti toate de la extern catre natonal....se gasesc si in familiile romanesti constranse de saracia NEURONULUI dar atrase de APETITE duplicitare gainaresti coruptibile. Votul romanesc ?. politicieni corupti si alunecosi institutii virusate si viciate partial corupte societate invatata a fi coruptibila si coruptionista rezultat in VOT-ul romanesc ?...DEMENTA si MAZOCHISM national. ( printre ultimele comment-uri )
    • Like 0
  • check icon
    Nu era mai simple și eficient astfel. In fiecare țară este ales președintele prin vot majoritar apoi la final câștigă cel ce are cât mai multe state ce l-au desemnat câștigător. A câștigat omul alegerile în 26 de state e câștigător, simplu. Nu mai complici lucrurile cu electori și alți intermediari, la fel de coruptibili ca oricine .
    • Like 0
  • Paul check icon
    Fiți atenți, argumentație a la Martin despre votul majoritar:
    # creează - uneori - o discrepanță între câștigătorul prin numărul de electori și cel prin votul popular
    >>>> deci, (ca si in cazul maimuței portocalii) cel care primește mai putine voturi de la cetățeni câștiga alegerile, ceea ce înseamnă ca se ignora voința populară exprimata la urne!
    # ignora opinia populară (discutabil)
    >>>> wtf??? Ce e discutabil?
    Sistemul de vot din SUA a fost revoluționar atunci când a fost introdus, însă in momentul de fata este bun doar de cărțile de istorie.
    • Like 1
    • @ Paul
      Mr.Oh check icon
      Desconsideri urmatorul principiu:
      Cetatenii voteaza la nivel de stat. Si statul voteaza la nivel de federatie. Ce e atat de greu de priceput. Acest mecanism asigura indivizibilitatea SUA. Atat din exterior cat si din interior.

      Ce bine ar fi daca fiecare judet ar avea un numar egal de reprezentanti in Parlament indifferent de Nr. DE locuitori. Ar exista cu adevarat Autonomie locala.

      "Un stat american are obligația să fie loial și drept atât față de cetățenii lui, cât și față de federația statelor din care face parte. La fel, uniunea trebuie să asigure egalitatea dintre state și să nu permită unor state să devină dominante. Din acest motiv, toate statele americane, indiferent de mărime și populație, au același număr de senatori, numai doi."
      • Like 3
    • @ Paul
      Esti prost ca de obicei. Tot ce scrie Martin e gresit, chiar daca tu nu intelegi despre ce e vorba.
      • Like 2
    • @ Sorin Gherghel
      Paul check icon
      Hai sictir. De cretini ca tine sunt satul. Ia explica tu ba trumpitule cum reprezintă voința populară un președinte ales de o minoritate de votanți.
      • Like 3
    • @ Mr.Oh
      Paul check icon
      Deci fie ții cont de voința populară iar președintele e ales de majoritatea cetățenilor cu drept de vot care se prezintă la urne fie nu ții cont de asta și accepți ca sistemul de vot respectiv nu reprezinta voința populară. Daca vrei sa duci argumentul mai departe poate sa reprezinte voința statelor ponderata de voința populară sau viceversa..., dar nu voința populară.
      • Like 0
    • @ Paul
      Si chiar daca creiaza discrepante (foarte rar dealtfel) asta e legea si candidatii trebuie sa faca campanie electorala tinand cont de lege.
      In cadrul international toate statele sunt tratate egal asa si in federatia Americana.
      Hilary a castigat votul popular numai din cauza Californiei care e cel mai populat stat din USA si a votat 80% pentru ea. Dupa matale ea ar fi trebuit sa devina presedinte.
      • Like 0
    • @ Sorin Gherghel
      Uite unde era desteptul. Tu intelegi?
      • Like 0
    • @ George Pohila
      Parerist check icon
      Asta înseamnă că votul tău în California este egal cu zero, mai bine te duci la grătar. Ceea ce contează e sa votezi într-un stat unde scorul e mult mai strâns.
      • Like 1
    • @ Parerist
      Las-o balta, e greu de inteles (schele comuniste). Legea e facuta in asa fel ca nici un stat nu poate domina.
      • Like 0
    • @ George Pohila
      Paul check icon
      Fără sa discut calitatile prezidențiale ale doamnei Clinton (deși după ce l-am văzut pe trump, cred ca Hillary ar fi fost mai buna), da, cred ca cel care e votat de o majoritate de cetățeni plătitori de impozite (pe a căror baza se construiește statul, indiferent dacă e federal sau nu) trebuie sa devină președinte.
      Chiar dacă înțeleg motivația și modul in care lucrează actualul sistem electoral din SUA in integralitatea lui, cred ca in zilele noastre este un anacronism și încă unul periculos. Pericolul vine in principal de la lipsa oportunității de exprimare politica a partii care a pierdut alegerile in condițiile fracturării excesive a societății. Mid-term elections fac prea puțin in direcția asta.
      În alta ordine de idei, încă 4 ani de trump, înseamnă încă 4 ani de crize interne și management prost care vor slabi SUA si mai tare și ca atare sunt in detrimentul lumii vestice și al aliaților ei pe tot globul - inclusiv România.
      Singurii care câștiga de pe urma lui trump la nivel internațional sunt inamicii modelului de viața vestic/liberal de la Rusia și China pana la Turcia lui Erdogan și Venezuela lui Maduro.
      Cine mai câștiga de pe urma lui trump sunt inamicii interni ai democratiei liberale, anume populiștii.
      • Like 0
    • @ Paul
      Din nou vorbesti pe langa subiect si-ti dai aere de cunoscator, Esti prost rau,
      • Like 0
    • @ George Pohila
      Parerist check icon
      Înțeleg motivele, însă ce spun eu n-are legătură cu asta, ci cu faptul ca funcție de distribuție voturile nu au valoare egala. Un vot (pro sau contra, indiferent) într-un stat în care unul din candidați ia 90% valorează mult mai puțin decât un vot care înclină balanta în alt stat. Dacă e sau nu corect sau bine e alta discuție.
      • Like 0
  • "colegiul electoral previne manipularea alegătorilor prin intimidare, mită, corupție sau dezinformare;"

    Unde ati fost ultimii vreo 4 ani?
    • Like 3
  • Mr.Oh check icon
    Mi se pare logic si simplu. UE daca vrea sa insemne ceva in viitor trebuie sa adopte acelasi mecanism altfel disensiunile nu vor inceta niciodata.

    studiind constitutia SUA nu am intalnit nici o interpretare care sa spuna altceva decat ca SUA e o republica constitutionala. Democratia e un concept teoretic, un ideal, imposibil de atins in realitate dar spre care se tinde si a caror valori pot fi reglementate constitutional.

    Cine traieste in acest vis al democratiei va fi vesnic dezamagit. Notiunea de Democratie
    e folosita de multi politicieni si interesati ca instrument de Propaganda pentru a-si impune interesele.

    Mecanismul delegarii puterii de la cetateni catre conducatori nu poate fi niciodata perfect dar poate fi optimizat. Deci nici vorba de Democratie in viata reala.
    • Like 1
  • Acolo chiar nu conteaza votul tau. Ii un fel de pseudodemocratie.
    • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Si totusi democratie.
      La noi "democratia" televiziunilor: Antena,Realitatea,Romania,B1,dupa cum dicteaza patronii,manipulare,dezinformare.
      • Like 1
    • @ Nicolaie Apolzan
      Colonie , nu democratie.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Ziceam de Romania ca ii colonie.
      • Like 0
    • @ Nicolaie Apolzan
      Ce bine ca in SUA nu e asa. De exemplu Fox News.
      Vorbesti de parca noi am inventat dezinformarea.
      • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult