Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum arată din interior lumea „cashless” și „cardless”, în care bunica scoate bani de înghețată de la bancomat fără card. Mihaela Nistor, ING Bank Romania: „La 20 de milioane de login-uri într-o lună, nu ne permitem să jonglăm cu disponibilitatea”

Freelance

De aproape 4 ani, Iulia lucrează în regim de freelancing. Nu a avut acest obiectiv clar de la început, dar a început să analizeze oportunitatea atunci când o prietenă i-a propus un proiect pentru care nu trebuia să aloce decât câteva ore pe săptămână. Adică să-și sacrifice o zi din weekend sau câteva ore înainte sau după programul obișnuit de lucru.

După primul an, volumul de muncă a crescut și a fost tentată să renunțe, dar nu a făcut-o. În schimb, i-a propus angajatorului său să lucreze în regim de colaborare, pe baza unui contract de prestări servicii, pentru că munca ei nu presupunea prezență fizică zilnică, iar timpul pe care îl pierdea cu deplasarea la birou depășea 10 ore pe săptămână. Argumentele și propunerea i-au fost acceptate și, pentru că avea deja o formă legală de încasare, a fost o chestiune de câteva zile pentru a pune la punct documentele care îi permiteau să lucreze în noua formulă.

De atunci colaborările au tot continuat să vină și, cel mai probabil, nu se va mai întoarce la statul de angajat. Ca freelancer ai libertatea de a alege la ce proiecte să lucrezi și să o faci după un program pe care ți-l poți stabili singur, de aproape oriunde atâta vreme cât ai conexiune la internet. Sună bine, dar există și un revers al medaliei.  

Time is money. Iar atunci când faci bani, nu prea ai timp

Să ai un program flexibil nu înseamnă neapărat că ai și mai mult timp liber. Din contră. Cei care lucrează ca freelanceri, iar potrivit ultimelor statistici Eurostat, în jur de 17% dintre români au ales această variantă, știu că dinamica este diferită, și perioadele în care ai foarte mult de lucru alternează cu acelea în care ai foarte puține proiecte sau deloc. Riscul meseriei.

Tocmai de aceea timpul este o resursă pe care trebuie să o gestioneze foarte eficient, mai ales în perioadele cu multe deadline-uri și sedințe sau „call-uri”, cum le-am botezat în pandemie. Numai că facturile, cumpărăturile sau zilele de naștere ale prietenilor pentru care vrei să cumperi cadouri, urmează același calendar fix. Și atunci muți tot ce se poate în online. Iar acum se poate aproape orice.

Iulia face toate plățile prin internet banking. Pe unele chiar le-a automatizat și la momentul scadenței, banii sunt retrași din cont fără ca ea să-și mai bată capul, cu toate că nu e nevoie de mai mult de trei click-uri. În pandemie, și cele mai multe cumpărături și le-a mutat online. Și probabil că multe acolo vor și rămâne. Și-a dat seama că timpul consumat pentru a returna un produs care nu-i este pe plac, e mult mai scurt comparativ cu o sesiune de shopping prin magazine, chiar dacă sentimentul nu este același. Cel puțin e mai eficient, mai comod, iar în actual context, și mult mai sigur.

Ți-ai mutat biroul într-un laptop și banca în telefon

O remarcă pe care Ana, mama Iuliei, o făcea de câte ori o vedea butonând. Ori laptop-ul, ori telefonul.

Ana este pensionara tipică care își încasează pensia pe card, al cărui PIN îl poți ghici din maxim 3 încercări, apoi face turul ghișeelor pentru a-și plăti facturile. Scuza ei atunci când Iulia încerca să o convingă că există o metodă mult mai simplă și mai sigură de a face plăți, era că nu știe să folosească un smartphone. Numai că nevoia te învață. Sau te obligă. Pentru că smartphone-ul a fost singura variantă să-și vadă nepoții în timpul stării de urgență și a restricțiilor, Ana și-a cumpărat un smartphone. Iar odată ce s-a obișnuit cu touch-ul și, bineînțeles, cu rețelele de socializare, a făcut pasul și către plățile cu telefonul.

„Peste 90% din traficul Home’Bank se întâmplă în aplicație. La fel ca în cazul tuturor aplicațiilor bancare, oamenii intră cel mai des pentru a-și verifica soldul și pentru a face plăți. În Home’Bank, asta se traduce în plăți către persoane fizice: ori prin căutare rapidă în tranzacții anterioare, prin agenda telefonului ori prin favorite. Intră în top și plata facturilor, evident. Clienții care nu au făcut încă pasul de a-și seta plata automată optează pentru scanarea facturii sau plătesc folosind lista extinsă de furnizori din aplicație. Pe lângă acțiunile de zi cu zi, clienții ING folosesc Home’Bank și pentru a deschide sau închide diverse produse direct din aplicație, fie că e vorba de conturi curente sau de economii, credite, asigurări sau fondurile mutuale care devin din ce în ce mai de interes pentru toată lumea. Tot mai folosită e și zona de administrare a cardului, prin care îți poți vedea și copia datele cardului dacă nu ai plasticul la îndemână, dar poți și schimba PIN-ul, modifica limitele sau chiar bloca un card în caz că ai nevoie”, spune Mihaela Nistor, Head Of Innovation & UX ING Bank România.

Plăți și cash fără card. Pentru început

Adevărul e că este frustrant să cauți cardul pentru a introduce datele atunci când faci shopping pe internet. Ana nu face încă cumpărături online, dar a căpătat încredere să plătească cu telefonul direct la POS. Îi era teamă să-și țină cardul în portofel, dar cum telefonul nu îl uită niciodată, a adoptat modelului Iuliei. Iar nepoții sunt foarte mândri de ea. Au și de ce! Când au mers împreună în parc, bunica a scos bani pentru înghețată de la bancomat, dar fără card.

„Mereu am vrut să fim o unealtă dinamică pentru nevoile financiare ale clienților și să le aducem în buzunar o mulțime de operațiuni pe care nu le găsești în mod normal într-o aplicație bancară. Punem cu mândrie pe listă retragerea de numerar de la bancomat fără card, localizarea ATM-urilor în funcție de diverse criterii și nevoi, personalizarea numelor conturilor, discounturile pentru shopping și servicii și secțiunea “Am o întrebare”. Și, cel mai important: deschiderea, administrarea și închiderea complet online a unui număr din ce în ce mai mare de produse bancare: carduri, credite, conturi, asigurări, produse de investiții.

Când ai peste 1,5 milioane de clienți cu nevoi și preferințe diferite, nu e ușor să alegi drumul cel mai bun pentru cât mai multă lume, mai ales că aici intervine și contextul tehnic. Toate schimbările pe care le facem se întâmplă într-o aplicație care e în permanență live. La 20 de milioane de login-uri într-o lună, nu prea ne permitem să jonglăm cu disponibilitatea, nici măcar cât de un pitstop. Așa că facem modificările când “avionul” zboară în continuare la 10.000m și ajută pasagerii să ajungă la destinație”, spune Mihaela Nistor.

Banking între online și offline

„Focusul nostru e într-adevăr să ducem din ce în ce mai multe lucruri în mediul digital, dar asta nu înseamnă sub nici o formă că nu mai sunt disponibile în Office-uri. Le luăm cu “copy”, nu cu “cut”. Intenția noastră este ca vizita și interacțiunea din Office să fie o opțiune pe care clienții o au, nu o necesitate. Credem că e important ca toate operațiunile să le fie accesibile din Home’Bank, la îndemână oriunde și oricând, ca pilon al unei experiențe de calitate. Dar, dacă un client preferă interacțiunea umană, e cel puțin la fel de importantă să aibă astfel de servicii de consultanță de la colegii noștri din Office-uri. În acest context am și lansat conceptul de Office Acasă@ING, unde clienții pot discuta cu consultanții pentru operațiuni mai importante și unde pot testa și învăța cum să folosească Home’Bank pentru lucrurile de zi cu zi”, precizează Mihaela Nistor.

Pandemia a restricționat interacțiunea socială și ne-a obligat cumva să recurgem la soluții pe care altfel probabil nu le-am fi îmbrățișat. Ana a învățat să folosească un smartphone și să plătească cu telefonul, și chiar să-și transfere în contul de economii banii rămași de la o lună la alta, dar asta nu înseamnă că își dorește ca de acum înainte absolut totul să se întâmple prin intermediul unui ecran.

A revenit la vechile obiceiuri de a-și face unele cumpărături din piață, mai ales că acum au apărut fructele și legumele din producția locală. Uneori o însoțește și Iulia, care are veșnic aceeași problemă: nu are cash. Doar că acum această problemă are o soluție rapidă: îi dă Ana, care nu a renunțat complet la numerar, iar Iulia îi transferă instant suma de bani împrumutată, prin numărul de telefon. Iar Ana își verifică imediat soldul. Nu pentru că nu ar avea încredere, dar s-a obișnuit cu touch-ul. Și îi place.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul ING Bank Romania.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lasati povestile si faceti aplicatia sa fie functionala. Ce folos ca aveti servicii bune daca aplicatia ori nu se deschide, ori se blocheaza ori nu accepta confirmarea tranzactiilor , ori ori ori...De mult prea multe ori.
    • Like 0
  • check icon
    17% dintre români sunt freelanceri? Ha, ha! M-ar mira ca 17% din populație să știe ce înseamnă acest cuvînt...
    • Like 2
    • @
      Lasă-i, nu știi că bat câmpii? Mai au un articol recent cu ING - aceeași reclamă slab mascată, sub o poveste cusută cu ață albă. În locul Mihaelei Nistor, mi-ar fi rușine să mă afișez ca șef UX și inovație.
      • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult