Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Cum e La Arțar, visul de la țară al unei românce plecate în străinătate: „Dacă am avut succes într-o altă țară, unde nu știam limba, nu aveam acte și nici drept de muncă, trebuie să reușesc și acasă”

La Arțar

Acest articol face parte dintr-o serie oferită de Mercedes-Benz Clasa X Edition, dedicată unei generații în plină construcție. O generație formată din oameni dinamici, curajoși, care au puterea să schimbe cu deciziile pe care le iau comunitățile în care se integrează.

La 50 de kilometri de București, în satul Călugăreni din județul Dâmbovița, numărul localnicilor nu depășește 300 de persoane. Tinerii au plecat la oraș sau în străinătate, iar moștenitorii au vândut sau au abandonat casele și terenurile agricole. De trei ani însă, satul străjuit de pădurile ce formau altădată Codrii Vlăsiei și mărginit de râul Colentina, s-a animat și pare că va intra pe o nouă traiectorie, după ce două cupluri au planificat aici investiții de peste un milion de euro. Planurile lor vizează transformarea a mai bine de jumătate din suprafața satului, peste 10 hectare de teren, într-un mini-resort cu mai multe tipuri de unități de cazare și numeroase activități de petrecerea a timpului liber la țară, inclusiv construirea unei piscine și a unui mic teren de golf.

În ultimii 3 ani, peste 30.000 de copii din București, Pitești, Ploiești și Târgoviște au ajuns în satul Călugăreni, La Arțar, în excursie sau mini-tabere. Au făcut plimbări lungi în pădure, au căutat comori, au pescuit și s-au scăldat în râu, au copt pâine pe plită și au pus murături sau au intrat în stupină și au aflat secretele albinelor și ale mierii de la un fost profesor din sat, pasionat de apicultură. Elena a fost prima care a văzut potențialul acestui sat pentru turism școlar și organizări de evenimente în aer liber.

Susținută de soțul ei, Daniel, care a copilărit în acest sat și care dezvoltase deja aici un business în agricultură, a început să organizeze primele excursii și petreceri, în 2016. Inițial a avut la dispoziție un foișor în aer liber, o mică construcție unde se relaxau, de obicei, angajații soțului ei, și 6.000 de metri de pădure de stejar cu iaz și râu. Dar și multe idei de a organiza activități pentru copii de toate vârstele.

Lucrurile au început ușor-ușor să se miște cu ajutorul paginii de Facebook, a site-ului, dar mai ales a recomandărilor pe care le făceau cei care ajungeau La Arțar. De la excursii a ajuns să organizeze petreceri și chiar evenimente mai mari precum nunți, cununii sau botezuri.

După 2 ani, în februarie 2018, Elena a cunoscut-o pe Georgiana, care o contactase pe Facebook pentru a-și oferi serviciile de promovare a locului. S-au întâlnit în aceeași zi și, pentru că Elena nu și-a putut lua angajamentul să o plătească, Georgiana s-a oferit să o ajute gratuit, deoarece i-a plăcut foarte mult locul și a crezut că îi poate da mai multă viață. Iar strategia pusă la punct de Georgiana a funcționat, pentru că încă din prima lună de colaborare, numărul copiilor care au ajuns La Arțar s-a triplat.

„Cred că marketingul sustenabil, cu o strategie pe termen mediu, ne duce la rezultate, dar nu peste noapte. Trebuie să ai răbdare, să postezi content, să îi aduci pe oameni în pagină și să crești încetișor. Am schimbat modalitatea de abordare, am schimbat textele, am lucrat la oferte, le-am trimis oamenilor și a avut roade imediat. Colaborarea a fost bună de la început pentru că Elena a înțeles că nu se pot întâmpla lucrurile peste noapte. Am avut mai mulți clienți pe marketing și am văzut că dacă proprietarul unui business este încăpățânat în ceea ce privește modul în care să fie prezentată afacerea sa, te limitează”, spune Georgiana.

Un an mai târziu, la începutul lui 2019, Georgiana și partenerul său, un italian fost director de bancă în Elveția, specializat în investiții, au devenit partenerii Elenei și ai soțului său, și plănuiesc să dezvolte proiectul inițial în mai multe direcții.

„Dacă reușești în altă țără nevând nimic și pe nimeni, nu ai cum să nu reușești în țara ta”

Elena a lucrat în străinătate 15 ani. Cei mai mulți ani și i-a petrecut în Spania și în Suedia, dar și în alte țări. La 32 de ani a decis să se întoarcă și să încerce să facă ceva în România pentru că, în ciuda timpului îndelungat petrecut în Vest și a numeroaselor joburi pe care le-a schimbat, nu a reușit să își găsească locul. Locul ei este acum La Arțar, dar când a luat decizia de a reveni definitiv în țară, nu aflase încă acest lucru.

„În străinătate am întâmpinat foarte multe dificultăți și asta m-a schimbat ca om. Joburile pe care le-am avut nu sunt neapărat relevante pentru business-ul pe care îl avem acum, dar am învățat să am încredere în mine. Am decis să mă întorc pentru că nu îmi găseam echilibrul și îmi era tot timpul dor de tot. Mi-am spus că, și dacă trebuie să mănânc pâine cu ceapă, vreau să trăiesc la mine în țară. Dacă am avut succes într-o altă țară, unde nu știam limba, nu aveam acte și nici drept de muncă, trebuie să reușesc și acasă. Odată ce vii cu mentalitatea asta, ți se deschid toate. Trebuie doar să ai răbdare și să fii sigur pe tine că ceva bun o să iasă. Dacă ai reușit în altă țară, neavând nimic și pe nimeni, nu ai cum să nu reușești în țara ta. E adevărat că trebuie să o iei de la început, dar eu am făcut asta mereu, și aș lua-o oricând de la capăt”, spune Elena.

Georgiana a lucrat în bancă, în vânzări, IT și marketing, iar acum are propria firmă și desfășoară și alte activități pe lângă implicarea în proiectul de La Arțar. Ea nu a plecat din țară, dar a călătorit și călătorește foarte des în afară. 

„Cred că oamenii care vin cu experiență din afară au o altă viziune și o mentalitate mai deschisă, și pot face business-uri pe care le-au văzut sau de care consideră că cei din țară au nevoie. În plus, vin cu altă modalitate de a aborda publicul, cu mai multă răbdare, și înțeleg mai bine să nu pună preț pe orgoliu, să nu ia lucrurile personal. Eu cred că românii sunt campioni absoluți la a lua totul personal. Și asta nu este o critică, ci doar o constatare. Iar aceasta este cauza pentru care nu poți gestiona situațiile cu clienții. Suntem mai orientați pe rezolvarea problemelor după ce venim din afară și ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat, adică pe soluții. În afară nu îți permiți să o iei personal. Pentru că civilizația din țările occidentale vine cu niște costuri pe care noi, cei din țară, nici nu ni le putem imagina. Și ca să plătești toate taxele acelea, trebuie să muncești fără să o iei personal”, crede Georgiana.

Zâmbește și spune „Mulțumesc!” și „Te rog!”

Aceasta este filozofia pe care cele două antreprenoare încearcă să le-o imprime celor 6 angajate pe care le au acum. Sunt fete din sat, în jur de 20-21 de ani, care au suficientă flexibilitate și nu au idei preconcepute astfel încât să poată învăța să facă anumite lucruri într-un anumit fel.

„Facem calificare la locul de muncă pentru că nu există școli unde să înveți să organizezi evenimente. Noi stăm aici cu ele zi de zi și le învățăm ce trebuie să facă. Și le formăm practic pentru viața lor profesională ulterioară. Indiferent unde vor lucra ulterior, vor vedea beneficiile de dezvoltare profesională pe care le-au avut lucrând cu noi”, spune Georgiana. Și pe lângă avantajele pe termen lung, sunt și avantaje de care se bucură acum.

„Pe tinerii de la țară îi motivezi și mai greu să muncească. Stau în casa părinților, nu au de plătit facturi, nu îți doresc prea multe lucruri pentru că nu au unde să le vadă. Și atunci, pe lângă un salariu bun, trebuie să oferi și alte avantaje, cum este, de exemplu, o masă caldă de prânz, dar nu numai”, explică Georgiana.

De ce să îmi trimit copilul în excursie la țară?

Turismul școlar este o nișă care abia a început să se dezvolte în România. Nici excursiile, și nici taberele nu mai înseamnă ajungerea la destinație, mâncare și cazare. Firmele care organizează astfel de activități dezvoltă un concept astfel încât cei care le-au trecut o dată pragul, să revină și în anii următori. Pentru asta e nevoie tot timpul de noi activități și modalități de petrecere a timpului.

La începutul anului trecut, Elena și Georgiana au decis să facă prima investiție majoră în proiectul La Arțar. Au amenajat un camping cu o capacitate de 60 de locuri, dotat cu corturi cu paturi și saltele, băi și dușuri cu apă caldă, în imediata vecinătate a unui teren de fotbal, și cu ieșire la râu, unde pot fi organizate numeroase activități. În total, 2,5 hectare de teren și o investiție de 25.000 de euro.

Campingul a început să funcționeze în luna mai și a dublat activitatea de La Arțar pentru că spațiul mai mare a permis rotirea mai multor grupuri de copii. Au fost zile în care s-au aflat aici și 200 de copii. În prezent, 65% din business-ul de La Arțar este generat de turismul școlar, iar restul de evenimentele corporate și petrecerile mari.

Ideea campingului a fost primită bine și de străinii din zona corporate, astfel că cele două fete au început să organizeze și teambuilding-uri. „Românii încă nu sunt mari amatori de camping și corturi, dar încep să înțeleagă ca vorbim de altceva. Nu este vorba de campingul pe malul râului, unde își scoți grătarul, lași gunoiul în urma ta și nu ai condiții pentru igiena personală”, explică Georgiana.

În viitorul apropriat, cele două antreprenoare vor să dezvolte proiectul și să construiască o tiroliană peste râu, o piscină și un teren mic de golf în imediata apropiere a campingului, precum și un restaurant. Se mai gândesc la posibilitatea de a a avea o mică herghelie și de a amenaja râul Colentina pentru activități de canoe.

Deocamdată se concentrează pe proiectul de anul acesta: construcția unei cabane de tip hostel pentru tabere, gândită și amenajată special astfel încât copiii să poate fi supravegheați ușor de un număr mic de însoțitori, și reamenajarea unei alteia în același scop. În total, 85 de locuri de cazare cu o investiție de 200.000 de euro.

Ansamblu rezidențial la sat cu o investiție de 800.000 de euro

Cel mai mare proiect pe care cele două cupluri de antreprenori îl au proiectat este ridicarea unui ansamblu rezidențial de mini-apartamente de 40 de metri pătrați, care se adresează celor care vor să își petreacă weekendurile sau vacanțele la țară și să se bucure de un confort sporit.

Ansamblul este proiectat să fie construit pe 4.500 de metri pătrați, mărginiți pe două laturi de pădure, și să cuprindă 3 clădiri, cu câte 8 apartamente fiecare, parcare și spațiu de joacă. Fiecare clădire va avea un spațiu comun unde se vor putea organiza diverse evenimente.

Clienții pe care deja îi au, cumpără aceste apartamente ca investiție și urmează să le lase în administrarea celor de La Arțar pentru a le închiria.

Un arțar într-o pădure de stejari

Demult, în satul Călugăreni, se afla un arțar mare și foarte bătrân, în jurul căruia se strângeau bărbații care veneau seara de la muncă ca să schimbe câteva vorbe sau să ciocnească câte un pahar. Când proprietarul terenului a decis să îl taie, toți tinerii din sat, printre care se afla și Daniel, soțul Elenei, au venit cu mașinile și au înconjurat arțarul în speranța că îl vor salva. Nu au reușit. Câțiva ani mai târziu, Daniel a cumpărat terenul pe care se afla arțarul. Și aici își construiește propria casă și viață. În jurul spiritului arțarului.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aveți toată admirația mea, asemenea proiecte scoate ce este mai bun din noi, Un lucru este sigur, numărul celor care reușesc pare a se împuțina într-o lume în care valorile nu-și mai găsesc locul iar profitul trebuie să apară peste noapte... evident aici se potrivește proverbul... Omul sfințește locul!,
    • Like 1
  • Nume check icon
    Superb! Mult succes in continuare!
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult
sound-bars icon