Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum nu înțeleg netenisul

Îmi este cât se poate de greu să scriu despre dezastrul Halep. Nu m-am așteptat nicio clipă la așa ceva. Îi dădeam șansa a doua în fața Muguruzei, dar o vedeam în stare să lupte cu toate armele, într-un meci strâns, frumos, după care s-o pot admira și dacă nu câștigă – așa cum s-a întâmplat în urma memorabilei înfrângeri în fața Johannei Konta la Wimbledon. 

Ce am avut durerea să comentez a fost un netenis cum nu cred să mai fi produs vreodată Simona Halep. Iată ce scrie cotidianul francez L`Equipe: „Halep nu vrea să fie nr. 1 mondial. Ce se poate spune despre non-meciul ei cu Muguruza? Românca, pierdută pe teren, și-a multiplicat greșelile directe, iar hispanica s-a distrat fără să forțeze sau să lovească prea tare”.

Nu pot să înțeleg cum a alunecat Simona de la forța calmă, concentrarea, maturitatea arătate cu 48 de ore înainte în meciul tăios, cu o adversară atât de grea cum e Konta, la buimăceala flască și nervoasă în fața Muguruzei. Singura tresărire, în ghemul al 11-lea, la 6-1, 3-0 pentru Garbine, n-a făcut decât să accentueze coșmarul și rușinea...

Și mai grav pentru evoluțiile ei viitoare mi s-a părut felul cum l-a „expediat” pe Cahill (care tocmai îi spusese foarte exact ce are de făcut, să nu mai trimită cu frică mingi pe centru și să atace serviciul 2 al Muguruzei) în stilul ieșirii de la Miami, pe care Darren i-a iertat-o greu.

Cineva m-a întrebat aseară: „De ce vorbești, dom`le, de priveghi? Ce, a murit cineva? Nu crezi că te implici prea tare în treaba fetei ăsteia? Că o iei prea personal? Că îi ceri prea mult? Poate îi și aduci ghinion...”. 

Probabil că așa e. Am ajuns să fiu mai supărat decât Simona. Ce credeți, stimați Republicani: dacă subsemnatul nu mai scriu și nu mai vorbesc despre Simona Halep, va învinge și va ajunge nr. 1 mondial?

P.S.

După finala RG pierdută la Ostapenko, pe care am comentat-o în direct, a sărit cu hârdăul de zoaie să-mi plătească o poliță T. Băsescu. În urma comentariului de la Cincinnati, iată că un alt politician, fost mare tenisman însă, dl Ilie Năstase, simte nevoia să-și regleze conturile cu subsemnatul, după ce am criticat hotărât agresiunile verbale comise de așa-zisul căpitan al naționalei României în meciul de Fed Cup cu Anglia, nesolidarizându-mă „cu Ilie și cu țărișoara” în fața imperialiștilor englezi. Aidoma lui Băsescu, Ilie Năstase scuipă printre dinți că „Cristian Tudor Popescu nu înțelege nimic din sportul ăsta și se pricepe și la politică” și că, din nou ca și marinarul, a închis sonorul pentru că „îl zgâria pe creier”.

De la ambii, niciun argument care să susțină zisa mea nepricepere la tenis. În schimb, dl Năstase a arătat, în câteva cuvinte, cam ce înțelege d-sa din tenis.

„Scorul nu contează. Că e 6-1 sau că e 7-6, tot aia e”, spune dublul finalist de la Wimbledon. Interesant. Deci, dacă rezultatul finalei pierdute în 1972, în fața lui Stan Smith, meciul probabil cel mai cunsocut în lume al lui Ilie Năstase, ar fi fost nu 6-4, 3-6, 3-6, 6-4, 5-7, ci 1-6, 1-6, 1-6, mai rămânea această confruntare în memoria tenisului ca „una dintre cele mai frumoase finale de la All England Lawn Tennis and Croquet Club”?

„Astea (Cincinnati, Toronto, Washington – n.m.) sunt turnee preparatoare pentru US Open. Halep n-a pierdut decât 2-3 meciuri pe aici”.

Păi, participând la 3 turnee, pe care nu le câștigi, nu poți să pierzi nici mai mult, nici mai puțin decât fix 3 (trei) meciuri, deci, ce înțelege din tenis dl Năstase prin „decât 2-3 meciuri”?

Iar ca să spui despre Cincinnati Western & Southern Open, categoria Premier 5, 900 puncte WTA și 1 milion $ pentru cea care își adjudecă trofeul, înființat în 1899 și câștigat de Serena Williams, Maria Sharapova, Victoria Azarenka, Li Na, Kim Clijsters că ar fi un turneu „preparator”, este, pentru cât tenis pricep eu, dărâmător...

Și, da, n-am să mă pot ridica niciodată la înălțimea înțelegerii superioare a „sportului ăsta” așa cum o face dl Năstase când numește jucătoarea și antrenoarea adverse „fucking bitches”, îl înjură și pe arbitru, iar ziaristei care a scris despre „glumele” lui la adresa copilului Serenei Williams îi zbiară: „Ești urâtă și proastă!”...

De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, pe mine dl Năstase m-a tratat chiar cu respect...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult