Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum pot prinde trenul OpenRAN universitățile și companiile locale de software și hardware. Directorul de tehnologie al Vodafone România, Cătălin Buliga: Este o oportunitate pe care alte state au văzut-o

Catalin Buliga

Transformarea digitală a economiilor este în plină desfășurare, iar criza provocată de pandemie a demonstrat nevoia de conexiuni la internet de mare viteză, sigure, reziliente și fiabile.

Cu toate acestea, lanțul global de aprovizionare cu echipamente radio pentru rețele mobile a devenit din ce în ce mai concentrat. Doar trei furnizori mari - Huawei, Ericsson și Nokia - dețin peste 70% din cota de piață, iar între echipamentele furnizorilor respectivi există o lipsă de interoperabilitate.

Cătălin Buliga, directorul de Tehnologie al Vodafone România, unul dintre cei mai importanți oameni din industria de telecomunicații la nivel european, spune că lanțul de aprovizionare extrem de concentrat a ridicat îngrijorări la nivel european cu privire la potențialul impact al lipsei concurenței, inovației și rezilienței. 

„Foarte multe țări au decis să accelereze această dezagregare a rețelelor mobile, să rezolve această problemă de concentrare masivă pe doi, trei furnizori a tuturor rețelelor mobile telecom. Cred cu tărie că este o oportunitate și pentru România”, a punctat Cătălin Buliga.

Suveranitatea digitală a rețelelor mobile europene are nevoie de construcția unor rețele sigure și securizate și, prin urmare, de investiții în tehnologii de vârf și în start-up-uri europene. „O mai mare diversitate a furnizorilor de echipamente radio, precum și o reziliență crescută a rețelelor mobile, accelerează implementarea 5G, dar și extinderea acoperirii în mediul rural. Pe termen lung, va crește impactul pe care îl vor avea companiile tehnologice europene asupra potențialului de digitalizare și inovare UE. Prin asigurarea condițiilor și investițiilor necesare, Europa poate fi un lider în OpenRAN, stimulând dezvoltarea mai rapidă a 5G”, se arată într-un comunicat Vodafone România.

Rețelele mobile de acces radio cu arhitectură deschisă (OpenRAN) pot duce la creșterea concurenței în lanțul de aprovizionare. În conceptul OpenRAN de reţele de telecomunicaţii deschise pentru acelaşi element de reţea, furnizorul de hardware poate fi diferit de furnizorul de software.

(clic pe imagine pentru a mări dimensiunea)

Noua arhitectură OpenRAN se bazează pe interfețe standard, deschise pentru oricare componentă a rețelei radio. Componentele hardware și software ale acestor rețele deschise pot fi procurate de la diferiți furnizori. Pentru rețelele OpenRAN operatorii telecom din România ar putea utiliza software de pe plan local.

„Rețelele OpenRAN permit operatorilor mobili să procure echipamente radio, alegând dintr-o gamă mai diversificată de furnizori de echipamente hardware, software și antene radio, fiecare producător specializându-se și concurând pe diferite segmente ale lanțului de aprovizionare.

Introducerea arhitecturii bazate pe interfețe deschise permite operatorilor procurarea de echipamente radio de la mai mulți furnizori, reducând astfel dependența de un singur furnizor. Acest lucru duce la creșterea concurenței în sub-segmente de piață individuale, susținând inovația și accelerând îmbunătățirea performanței și securității rețelelor mobile”, explică reprezentanții Vodafone România.

„Noi ca industrie am încercat să mergem într-o directie de rețele deschise, care înseamnă decuplarea hardului de soft, iar la partea software poate participa oricine, inclusiv companiile mici din România. Și avem suficientă materie cenușie în România pe partea de software”, punctează Cătălin Buliga.

Directorul de Tehnologie al Vodafone România a explicat că „dacă rămânem în 2 furnizori și unul dintre ei are o problemă, ajungem în unul”, iar „problemele pot fi de orice natură - de natură politică, de natură cybersecurity, de natură avem probleme financiare și nu mai putem livra echipamente.”

„Acesta este un aspect. Al doilea aspect - în OpenRAN poarta e deschisă către oricine poate furniza componente de hardware și software. Din punctul meu de vedere o văd ca pe o oportunitate pentru companiile de software din România și pentru universitățile din România”, spune Cătălin Buliga.

„Întotdeauna când se deschide un centru de OpenRAN de R&D (cercetare și dezvoltare) este o investiție comună pentru centru, pentru resurse, pentru testare. Este o investiție comună între operator, cel puțin un furnizor de software sau o companie care scrie software, cel puțin o universitate și o componentă mai mică sau mai mare din partea autorităților. Cam așa funcționează centrele de OpenRAN astăzi”, a explicat directorul de Tehnologie al Vodafone România.

„Întrebarea e încotro ne îndreptăm. Putem sta încă 5-10 ani și să lăsăm efortul industriei, cu resursele pe care le are industria, să meargă mai departe și atunci de fapt OpenRAN va ajunge la maturitate și în final producătorii de hardware și de software vor fi tot cei care au fost de la început acolo și vor fi din afara României și din afara Europei, cu siguranță. Sau putem folosi această oportunitate când UE alocă foarte multe fonduri pentru R&D (cercetare și dezvoltare) pentru digitalizare”, spune Cătălin Buliga. 

SUA, Japonia, Marea Britanie și alte state dezvoltate au investit în domeniul rețelelor mobile de acces radio cu arhitectură deschisă (OpenRAN) și pentru că au văzut o oportunitate pentru companiile locale să joace un rol important în furnizarea de componente hardware și software pentru OpenRAN.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "unul dintre cei mai importanți oameni din industria de telecomunicații la nivel european" se exprimă:
    "Din punctul meu de vedere o văd ca pe...".
    Am încercat audio: din punctul meu de auzire o aud ca pe! Sau nu.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult