Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim
Tulpina din Marea Britanie a virusului SARS-CoV-2, este mai competitivă, mai „lipicioasă”, și va lua curând și la noi locul celeilalte tulpini, infectând oamenii. Cel mai probabil, la mijlocul lunii martie, tulpina britanică va deveni majoritară în România. estimează Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică. Profesorul de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca spune că la nivel mondial, experții deja încep să nu mai discute atât despre tulpina britanică, ci despre tulpini mixate între cele din Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia.
„În prezent există 4.000 de variante de tulpini care circulă în populație. Cele mai îngrijorătoare din cauza infecțiozității și a numărul mai mare de mutații care au apărut brusc au fost cele din Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia și acum din California, unde este o tulpină nouă”, a explicat, într-un interviu pentru Republica.ro, Răzvan Cherecheș.
Foto Facebook/Razvan Chereches
România nu are capacitatea de a secvenția toate cazurile găsite pozitiv la Covid, așa cum face Danemarca. În Irlanda și Marea Britanie, numerele de cazuri au crescut exponențial, și abia după măsuri extrem de dure autoritățile au reușit să limiteze explozia de infectări cu tulpina britanică. Portugalia nu reușește să reducă creșterea exponențială. Doar din Israel, o țară cu o populație mai mică de 9 milioane de locuitori, care vaccinează masiv, vin vești mai bune, înregistrându-se o scădere a numărului de cazuri noi și a spitalizărilor în ultimele trei săptămâni.
Vestea bună este că vaccinul produs de companiile Pfizer și BionTech neutralizează tulpinile SARS-CoV-2 din Marea Britanie şi în Africa de Sud, potrivit unui studiu publicat recent în Nature.
Moderna, al cărei vaccin este eficient, spun cercetătorii, pentru tulpina din Marea Britanie, ia în calcul în prezent să scoată o variantă nouă de vaccin care să fie eficientă și pentru tulpina din Africa de Sud, pentru că răspunsul imunitar la vaccinul Moderna este mult mai scăzut în cazul tulpinii sud-africane.
„Ministerul Educației habar nu are câte școli țin copiii unul lângă altul în bancă”
Profesorul Cherecheș este de părere că deschiderea pe 8 februarie a școlilor în România nu s-a făcut „într-un mod responsabil”. „Eu am spus că în toamnă nu ar fi trebuit închise. Școlile, până la clasa a IV-a, ar fi trebuit ținute deschise, cu măsurile de protecție adecvate. Deschiderea școlilor, ca idee, e o idee bună, problema e implementarea. Ministerul Educației nu a făcut absolut nimic, nu a pregătit școlile, nu a făcut un inventar. Ministerul Educației habar nu are câte școli țin copiii unul lângă altul în bancă, care este sistemul de ventilație din școli, nu a făcut traininguri și webinarii ca să informeze profesorii legat de norme, nu a luat legătura cu autoritățile locale care să asigure transportul”, spune Răzvan Cherecheș.
Cât despre clasele a VIII-a și a XII-a, profesorul spune că ar fi așteptat cu deschiderea lor până la mijlocul lui martie, să vedem dacă proiecțiile cu noua tulpină se validează sau nu. „Motivul pentru care trebuie deschise a VIII-a si a XII-a - iar asta nu se spune - este de fapt eșecul educației online”, punctează expertul în sănătate publică.
Unii experți spun că în România va ajunge ca tulpina din Marea Britanie să fie dominantă în martie, aprilie? La ce să ne așteptăm?
Eu zic că pe la jumătatea lui martie va fi majoritară, pentru că e mai competitivă și asta e proiecția nu numai în România. În toate țările unde a fost documentată că există, pe la jumătatea lui martie va fi majoritară. Noul model de infecțiozitate va deveni standardul.
La nivel mondial, deja începe să nu se mai discute despre tulpina britanică, din cauză că începe să schimbe mutații cu tulpina din Africa de Sud, cu cea din Brazilia. Încep să apară tulpini mixate între variantele astea. În acest moment avem vreo peste 4.000 de variante de tulpini care circulă în populație, practic cele mai îngrijorătoare din cauza infecțiozității și a numărul mai mare de mutații care au apărut brusc au fost cele din Marea Britanie, Africa de Sud, din Brazilia, acum din California este o tulpină nouă. Pentru că coronavirusurile suferă cam una - două mutații pe lună. Cam asta e ritmul de mutație. Dar astea au apărut dintr-o dată cu 17 - 20 - 24 de mutații, brusc. Ceea ce dintr-o dată le încadrează în altă categorie, nu stim exact care a fost mecanismul, aici se speculează că fie virusul infectat o persoană imunocompromisă și în care a stat timp de luni de zile, în timp ce persoana s-a expus la multiple variante și în felul asta virusul a evoluat ca într-un incubator, sau cealaltă variantă - că a trecut printr-o populație de animale, cum sunt de exemplu nurcile, care e demonstrat că se infectează de la oameni și infectează pe oameni înapoi, spre deosebire de pisici, de exemplu pe care noi le putem infecta cu SARS-CoV-2, dar ele nu infectează mai departe, e capăt de linie.
Dr Anthony Fauci spunea că amânarea administrării celei de-a doua doze riscă să creeze variante mai puternice de coronavirus. Asta e strategia pe care s-a mers în Marea Britanie. Care e mecanismul?
Așa este. E un mecanism similar cu administrarea de antibiotice, fără să se ia toată perioada, sau o administrare improprie. Dacă ni se prescriu antibiotice pentru 10 zile și noi luăm numai 6, până dispar simptomele, nu distrugem complet bacteriile respective și au timp să învețe să se protejeze. Exact la fel și virusurile, dacă noi vaccinăm cu prima doză și nu dăm și a doua doză, care e un booster, care crește răspunsul imun până în punctul în care să poate să lupte în mod eficient cu virusul, ce se întâmplă la lungimi mai mari e că răspunsul imunitar e mai slab și virusul are timp să învețe, și nu vrem asta. De asta decizia Marii Britanii de a amâna a doua doză este extrem de controversată.
Este mai eficientă imunizarea după ce ai făcut Covid, decât după vaccin? Cei ce au făcut boala, trebuie să se vaccineze?
Dacă ai făcut infecția, atunci oamenii se încadrează în două categorii, nu știm încă exact de ce: unii care au nivel crescut de anticorpi la câteva luni și unii care chiar inclusiv la o lună au nivel de anticorpi extrem de mic, deci răspunsul imunitar specific este extrem de redus. Vaccinul dă un răspuns imun mai stabil în timp și mai mare, deci vaccinul te protejează mai bine. În plus, trecerea prin infecție te expune la o gamă întreagă de efecte secundare ale infecției pe termen lung. Deja se știe că există sindromul covid lung, inclusiv la cei ce au fost asimptomatici sau cu simptomatologie ușoară și care au o varietate foarte mare, inclusiv stadii inițiale ale diabetului, tulburări neurologice, tulburari respiratorii. De covid vom discuta mulți, mulți ani de acum înainte în cazul celor ce au trecut prin infecție. La vaccin nu există niciun efect de genul asta. E categoric preferabil vaccinul.
Pe de altă parte, avem un număr mic de oameni care - termenul e reinfecție, dar nu e reinfecție, de fapt e infecție cu altă variantă, cu altă tulpină. Există riscul acesta și de asta chiar dacă ai trecut prin infecție e recomandabil să porți mască, nu pentru ceilalți, pentru tine. Pentru că riști să te infectezi cu o tulpină nouă. Acele câteva zeci de cazuri pe care le avem deja documentate de oameni care s-au „reinfectat”, deși intuitiv sau logic ar trebui să fie mai ușoară simptomatologia, la reinfecții simptomatologia e mai severă, semnificativ mai severă.
„Motivul pentru care trebuie deschise a VIII-a și a XII-a - iar asta nu se spune - este de fapt eșecul educației online”
Ce părere aveți de redeschiderea școlilor? S-au grăbit autoritățile?
Eu am spus că în toamnă nu ar fi trebuit închise. Școlile până, până la clasa a IV-a, ar fi trebuit ținute deschise, cu măsurile de protecție adecvate. Deschiderea școlilor, ca idee, e o idee bună, problema e implementarea. Ministerul Educației nu a făcut absolut nimic, nu a pregătit școlile, nu a făcut inventar. Ministerul Educației habar nu are câte școli țin copiii unul lângă altul în bancă, care este sistemul de ventilație din școli, nu a făcut traininguri și webinarii ca să informeze profesorii legat de norme, nu a luat legătura cu autoritățile locale care să asigure transportul
Mi se pare că școlile nu au fost deschise într-un mod responsabil. Pentru că toată responsabilitatea a fost mutată pe școli. În momentul de față fiecare școală este pe cont propriu și ce o să vedem, exact la fel ca și în toamnă, o să fie școli unde directorul și conducerea școlii vor ține de reguli cu fermitate și severitate și acolo vom avea foarte puține cazuri - școlile nu constituie neapărat focare, deci poate să fie controlată situația. Și vor fi școli unde directorul este fie prea relaxat, fie de-a dreptul incompetent și acolo o să avem focare și explozie a numărului de cazuri și în școală și în comunitatea din jur. Una peste alta, pentru elevii până în clasa a IV- a școlile ar fi trebuit să fie menținute deschise. Au fost nenumărate țări și în Europa care chiar în timpul lockdown-ului sever, cum noi nu am avut în toamnă, au ținut școlile deschise, până la clasa IV-a.
Susțineți că școlile nu trebuiau deschise acum pentru clasele a VIII-a și a XII-a?
Eu aș fi așteptat până la mijlocul lui martie, e să vedem dacă proiecțiile cu noua tulpină se validează sau nu, înainte să deschidem școlile pentru clasele a VIII-a și a XII-a. Motivul pentru care trebuie deschise a VIII-a si a XII-a - iar asta nu se spune - este de fapt eșecul educației online. La clasele I-IV este foarte diferită situația: este foarte greu să educi pe cineva online care nu știe să citească și să scrie. În timp ce clasele a VIII-a – a XII-a nu sunt în această situație, îi aduc în clase pentru că educația online a eșuat, pentru că Ministerul Educației nu și-a făcut treaba. Toată vara trecută Ministerul Educației, în loc să pregătească educația online pentru situația în care venea valul doi, proiectat de toți specialiștii în sănătate publică, ministrul Anisie zicea: sperăm să fie totul bine și să ne vedem față în față la școală. La fel cum acum Ministrul Educației spune că distanțarea nu e neapărat necesară. Ba da, este neapărat necesară și să îi ții pe copii în bancă unul lângă altul, chiar cu mască, îi expui la risc! Asta e lipsă de responsabilitate și înseamnă să ignori dovezile științifice, pentru că din punct de vedere administrativ îți convine situația asta.
Au apărut discuții în mediul online despre folosirea incorectă a termenilor variantă, mutație și tulpină. Care este semnificația fiecăruia?
Sincer, când vine vorba despre comunicarea cu publicul larg, ăsta e genul de semantică interesantă exclusiv pentru oamenii de știință. Vă dau un exemplu: pentru populația generală, este foarte dificil de înțeles diferența dintre SARS-CoV-2 și Covid-19, diferența dintre virus și infecție, pentru că nu au educație. Ideea e să ajungă mesajul foarte clar la populație. De asta de foarte multe ori eu folosesc termenul Covid-19 ca ansamblu, un indicator pentru o comunicare eficientă dinspre știință spre populație. Din mometul în care colegii tăi cercetători sau oameni de știință spun că „nu-i corect ce ai spus acolo”, da, e adevărat, dar întotdeauna ideea e să ajungă mesajul la populație. Că mutația este de fapt translația unei gene cu o altă informație genetică, pentru oameni nu face diferență chestia asta. Ai zis tulpină britanică, e clar, e vorba de noul tip de virus, asta e în mintea lor. Astea sunt sofisticării științifice ale unor oameni care nu știu să comunice. Din perspectiva presei, eu aș lua una dintre ele, nu contează care, și aș folosi-o constant pe aceea, singură. Cel mai OK este folosirea termenului tulpină.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.