Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum se construiește o legendă. Doamnelor și domnilor, probabil cel mai în vogă dirijor al momentului: Klaus Mäkelä!

Klaus Makela

 Foto: Marco Borggreve

La 29 de ani e un star al muzicii clasice, cu o carieră meteorică. E un tânăr energic, cu ochi incredibil de albaștri și zâmbet cuceritor. Orchestrele îl adoră și i se supun cu docilitate, criticii muzicali încearcă să-i găsească călcâiul lui Ahile și se întreabă până unde va merge această carieră. Iar presa de scandal încă nu a renunțat să caute motivul despărțirii de Yuja Wang, pianista star care i-a fost până de curând iubită. Pe 20 și 21 septembrie revine în Festivalul Enescu unde va dirija din nou în ciclul Concertelor de la Sala Palatului superba orchestră din Amsterdam, orchestra atât de iubită de melomanii lumii pentru „sunetul Concertgebouw”, un sunet bogat și cald, pe care olandezii l-au cultivat și păstrat cu grijă de-a lungul îndelungatei lor istorii. În programul de la București, două lucrări strâns legate de Concertgebouw, Simfonia nr. 5 de Mahler și un omagiu Berio lui Schubert, împreună cu Sărbătoarea primăverii de Stravinski și prima rapsodie enesciană. Doamnelor și domnilor, probabil cel mai în vogă dirijor al momentului: Klaus Mäkelä.

„Când începi să lucrezi cu orchestre, atunci înveți cu adevărat ce să faci și ce să nu faci. Este vorba atât despre psihologie cât și despre ce au oamenii nevoie de la mine în acel moment.”

Dar totuși, cum se construiește o legendă?

                                                                                                foto: Marco Borggreve

Răspunsul e simplu, în cazul lui Klaus Mäkelä: repede. Cu viteza sunetului, cariera lui a explodat fulminant, cu angajamente la cel mai înalt nivel. Perplexitatea la numirea lui ca director muzical al prestigioasei Orchestre de Paris, în septembrie 2022, are bineînțeles legătură cu relațiile internaționale dintre orchestrele lumii și cu faptul că era deja dirijor principal și consilier artistic la Filarmonica din Oslo. Dar, înainte de toate, cu amănuntul că orchestra din Paris l-a iubit, de la primul concert. Și nu doar ea: la Amsterdam, unde Mäkelä va prelua conducerea în 2027, un violonist al veneratei Concertgebouw a declarat pentru The New York Times că „după trei minute, era foarte clar că aveam de-a face cu cel mai precoce talent dirijoral pe care l-am văzut în ultimii 50 sau 75 de ani”. La Chicago, unde tânărul finlandez a dirijat pentru prima oară în 2022 și a revenit un an mai târziu, fagotistul William Buchman a declarat că muzicienii au simțit imediat ceva special: „Din primele momente ale lui Mäkelä pe podium, muzicienii orchestrei au recunoscut că lucram cu un dirijor cu abilități extraordinare”, a spus el. Iar amorul e aproape întotdeauna reciproc, Klaus Mäkelä știe să-și motiveze orchestranții nu doar pe scenă. Iată ce declara într-un interviu pentru NPR anul trecut, despre colaborarea cu americanii din Chicago: „M-am îndrăgostit de orchestră încă de la prima repetiție. Are un apetit enorm pentru perfecțiune, pentru strălucirea sunetului. Și am fost complet fascinat de ea. Este o orchestră care are din plin strălucire, intensitate, putere. Și sunt muzicieni minunați cu care să lucrezi.”

                                                                            Orchestra Filarmonică dn Oslo © Marco Borggreve

Dincolo de politețuri și declarații de dragoste, meritul e al lui: talent, perfecțiunea gestului, maturitate, stăpânirea fiecărui detaliu, profunzime, impresionanta citire verticală a partiturii – care face totul atât de clar pentru orchestră și pentru public, și, mai ales, misterioasa artă de a aboli timpul, un secret pe care l-au știut toți marii șefi de orchestră dinaintea lui. Finlandezul nu e singurul mare dirijor tânăr de astăzi.

„Iată ceva cu adevărat special: un dirijor care dezvăluie prin imagini proaspete fiecare sunet”, a scris The Times despre el. Există mulți tineri șefi de orchestră talentați, dar Mäkelä e o excepție. Un wunderkind, un supradotat care l-a impresionat până și pe marele realizator de documentare muzicale Bruno Monsaingeon (Mademoiselle. A portrait of Nadia Boulanger / 1977; Menuhin Le violon du siècle / 1995; Richter, the Enigma / 1998; Varady, Song of passion / 1999; Glenn Gould, hereafter / 2006 ș.a), care l-a transformat, în propriile sale cuvinte, în noul său „favorit artistic”. Filmul său din 2023, Klaus Mäkelä, Vers la flamme / 2023, reia copilăria dirijorului, studiul violoncelului, interesul timpuriu pentru dirijat, lecțiile cu Jorma Panula – mentorul majorității dirijorilor finlandezi de ieri și de azi, și toate idilele cu orchestrele europene. „Bifează toate cerințele, îl consider cel mai bun dirijor al secolului 21”, spune cucerit marele cineast francez de 81 de ani în documentarul care a stârnit destule controverse. Îl găsiți pe platforma Medici.


Scurtă cronologie

17 ianuarie 1996 – se naște în Helsinki, Finlanda, într-o familie de muzicieni. Tatăl, Sami, violoncelist, mama, Tara, pianistă. Are o soră mai mică, Ellen, dansatoare profesionistă în compania Ballets de Catalunya.

2002, 6 ani – începe să cânte în cor. E fascinat de dirijat.

2003, 7 ani – începe studiul violoncelului cu profesorul Marko Ylönen. Cântă și astăzi la violoncel, un instrument Tononi de lutier, construit la Bologna în jurul anului 1690 cu care cântă și se auto-programează în chiar concertele orchestrelor lui, stârnind comentariile criticilor. (Participă în fiecare vară ca dirijor și violoncelist la festivalul de la Verbier; anul acesta pe 27 iulie va cânta versiunea de sextet la Verklärte Nacht op. 4 de Arnold Schoenberg împreună cu Janine Jansen, Boris Brovtsyn, Timothy Ridout, Teh Engstroem și Daniel Blendulf. Recitalul e sold-out.)

2007, 12 ani – începe studiul dirijatului la Academia Sibelius cu legendarul profesor Jorma Panula, maestrul a generații de șefi de orchestră finlandezi, între care Susanna Mälkki, Esa-Pekka Salonen, Santtu-Matias Rouvali, Dalia Stasevska sau Tarmo Peltokoski. „Nici unul dintre noi n-am fi fost astăzi dirijori fără el”, spune Mäkelä. Jorma Panula are astăzi 93 de ani. Apare în filmul lui Bruno Monsaingeon, dar nu vorbește prea mult.

2017, 21 de ani – este numit dirijor invitat principal al Orchestrei Simfonice Radio Suedeze. Presa suedeză titrează: „Radiodifuziunea a numit invitat unul dintre cei mai sexy dirijori emergenți.”

2018, 22 de ani – este numit dirijor principal al Filarmonicii din Oslo, începând cu perioada 2020-2021, înlocuindu-l pe Vasily Petrenko. Este prima sa funcție de dirijor principal. Presa internațională, care nu știe nimic despre el, scrie că Filarmonica din Oslo a numit un violoncelist dirijor principal.

2019, 23 de ani – Primul sezon ca director artistic al Festivalului de Muzică din Turku, cel mai vechi festival de muzică din Finlanda natală. E ediția cu numărul 60 iar Mäkelä dirijează Mahler – Des Knaben Wunderhorn și Strasuss – Also sprach Zarathustra.

Iunie 2020, 24 de ani – este numit director muzical al Orchestrei din Paris, începând cu perioada 2022-2023. Stupoare în lumea muzicii clasice: „Who is Klaus Mäkelä?”

                                                                             Repetiție cu Philarmonie Paris © Mathias Benguigui

Martie 2021, 25 de ani – semnează un contract exclusiv de înregistrare cu Decca, devenind doar al treilea dirijor din istoria de 95 de ani a casei de discuri cu un contract exclusiv. Albumul de debut apare un an mai târziu, în martie 2022 – integrala simfoniilor de Sibelius, cu fragmente din Simfonia a 8-a neterminată și ultimul poem simfonic al finlandezului, Tapiola. „Muzica lui Sibelius este în ADN-ul lui Mäkelä și a fost emoționant să-l vedem aducând o perspectivă nouă lucrării”, spun criticii de specialitate.

                                                                         Integrala Sibelius cu Orchestra Filarmonică din Oslo

Iunie 2022, 26 de ani – este numit partener artistic și director muzical desemnat al Orchestrei Regale Concertgebouw din Amsterdam. Este al doilea cel mai tânăr numit, doar marele Willem Mengelberg a primit această funcție mai tânăr, la vârsta de 24 de ani. „Este orchestra cu un sunet luxuriant, cu alămuri formidabile, lichide și cele mai catifelate coarde”, declară Klaus Mäkelä. Numele lui e deja cunoscut de toată lumea.

Septembrie 2023, 27 de ani – dirijează Concertgebouw în Sala Mare a Palatului din București, alături de Corul Academic Radio și Corul de Copii Radio. Cu cel mai frumos adagio scris după Beethoven, Langsam-Ruhevoll-Empfunden din monumentala simfonie a III-a de Mahler, se încheie ediția a 26-a a Festivalului Internațional George Enescu, la care Klaus Mäkelä participă pentru prima oară.

                                                                       Concertgebouw la Festivalul Enescu 2023 © Alex Damian

Aprilie 2024, 28 de ani – este numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Chicago, cu începere din 2027-2028

20 & 21 septembrie 2025, 29 de ani – va dirija la Sala Palatului Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam pentru a doua oară consecutiv la Festivalul Enescu. În cele două programe, Schubert/ Berio – Rendering, Mahler – Simfonia nr. 5 în do diez minor (20 septembrie) Enescu – Rapsodia română nr. 1 în la major op. 11, Saint-Saëns – Concertul nr. 5 în fa major pentru pian și orchestră op. 103, Egipteanul, cu Jean-Yves Thibaudet solist și Stravinski – Sărbătoarea primăverii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult