Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Cum se face termoscanarea în alte țări. GALERIE FOTO
Foto Guliver/Getty Images
Măsurarea temperaturii la distanţă este o măsură instituită și în alte state, ca metodă de prevenire a răspândirii coronavirusului. În aeroporturi, mai multe ţări, inclusiv România, au astfel de sisteme care sunt activate atunci când există un risc asupra sănătăţii publice. Măsurarea individuală a temperaturii se face la intrarea în spaţiile cu risc de transmitere a virusului SARS-CoV-2 - magazine, instituții, firme. Sunt însă și studii care arată că scanarea temperaturii persoanelor nu și-a dovedit pe deplin eficiența în detectarea celor infectați cu noul coronavirus, având în vedere că simptomele COVID-19 apar la câteva zile de la infecția cu noul coronavirus.
Mai jos, câteva imagini care ilustrează cum se face termoscanarea în alte țări.
Sursa: (Foto Mario Laporta / Kontrolab / LightRocket prin Getty Images)
Unui vizitator al Muzeului de artă contemporană din Napoli ii este măsurată temperatura înainte de a intra la expoziție permanentă în interiorul muzeului.
Mai multe studii arată că scanarea temperaturii persoanelor nu și-a dovedit eficiența în detectarea celor infectați cu noul coronavirus.
Un element care face termoscanarea ineficientă în lupta cu noul coronavirus este că nu toți cei infectați fac febră.
(Foto Mario Laporta / Kontrolab / LightRocket prin Getty Images)
Sursa: (Foto de Hauke-Christian Dittrich / Guliver Getty Images)
Screening de temperatură la un târg din Hanovra, 26 februarie 2020. Organizatorii târgului de anvelope „Tire Technology Expo” din Hanovra au luat măsuri stricte de securitate. La intrare, temperatura fiecărui vizitator este măsurată prin screening electronic. (Foto de Hauke-Christian Dittrich / Guliver Getty Images)
Sursa: (Foto Qilai Shen / Bloomberg prin Guliver Getty Images)
O stație de screening de temperatură este amplasată la un supermarket din Shanghai, China, 14 februarie 2020.
Un studiu făcut în New York, pe 5.700 de pacienți bolnavi de Covid-19, a arătat că doar 30% dintre aceștia au avut febră. Astfel, răspândirea bolii nu poate fi stopată prin simpla luare a temperaturii. (Foto Qilai Shen / Bloomberg prin Guliver Getty Images)
Sursa: Foto Akio Kon / Bloomberg prin Guliver Getty Images
Angajați ai Nippon Airways Co. monitorizează un ecran la un punct de control al temperaturii pe aeroportul Haneda din Tokyo, Japonia, 23 aprilie 2020.
Un studiu publicat de eurosurveillance.org estimează că termoscanarea la aeroport ar putea detecta doar 54% din persoanele infectate cu coronavirus.
(Foto Akio Kon / Bloomberg prin Guliver Getty Images)
Sursa: (Foto Tim de Waele / Guliver Getty Images)
Punct de detectare a temperaturii și pentru scanare corporală la intrarea într-o clădire de birouri, în Bangkok, Thailanda, 16 martie 2020.
În România, secretarul de stat în MAI Raed Arafat a afirmat că măsurarea temperaturii la intrarea în spaţiile publice închise, magazine, clădirile instituţiilor publice sau ale operatorilor economici, reprezintă "o nouă temă falsă" de "dezbinare" şi de "minimalizare" a efectelor şi riscului virusului SARS-CoV-2, potrivit Agerpres.
(Foto Tim de Waele / Guliver Getty Images)
Sursa: Foto Paul Hennessy / Echoes Wire / Barcroft Media prin Guliver Getty Images
Un semn care explică regulile privind purtarea de masca, verificarea temperaturii și distanțarea socială se află la intrarea în CityWalk Universal Orlando, pe 15 martie 2020. (Foto Paul Hennessy / Echoes Wire / Barcroft Media prin Guliver Getty Images)
Sursa: Foto: Mario Laporta / Kontrolab/ LightRocket/ Guliver Getty Images
„Termometrul digital nu înregistreaza date personale, nu implantează cipuri, nu face poze și nu ia CNP-ul, numele și adresa persoanei. Acesta afișează doar temeperatura si poate fi utilizat de personal nemedical instruit în utilizarea unui astfel de dispozitiv”, spune Raed Arafat, seful DSU. (Foto: Mario Laporta / Kontrolab/ LightRocket/ Guliver Getty Images)
Oare cat de jos pe scara evolutiei poti fi, sa crezi ca o termoscanare poate citi date personale, nume si adrese, CNP-ul sau numarul de cont din banca.... Si asta o declara unul cu diploma de medic, deputat si condamnat penal. Cu putin mai multa scola, cica... Deh!!! De ce naiba ne mai miram ca in Egiptul antic credeau ca vine sfarsitul lumii cand era o eclipsa?
Like 1
@ Aad Moss
In Egiptul Antic,, nu era scoala si educatia din ziuia de azi ,Dar acel ,,asa-zis deputat-mitraliera ,cred ca nu mai are ce cauta in ,,viata politica si publica ,de multa vreme .Este un personaj care transmite multa ignoranta ,prostie lipsa de educatie minima si este foarte curios , cum a intrat in posesia unei diplome de medic !! ,Cred ca ,,nivelul de gandire al unui taran -om simplu de la tara este cu mult superior !
Like 1
Evident ca nu are o eficienta foarte ridicata, de asta nu se indoieste nimeni. Dar cel putin detecteaza pe cei care au temperatura ridicata si care pot fi suspectati ca fiind infectati cu Sars-COV-2 (nici macar asta nu e sigur). Termoscanarea e doar o masura in plus fata de multe altele care se aplica. Aici e vorba de teoria probabilitatii, pur si simplu. Niciuna dintre masurile luate nu asigura 100% ca nu te infectezi. Nici masca, nici manusile, nici dezinfectantii, nici spalatul pe maini... Doar izolarea totala (fara nici macar un contact), daca ar fi posibila, te-ar putea asigura, dar nu e posibila. Toate acestea insa reduc fiecare in parte cu ceva riscurile. Unele mai mult, altele mai putin...
Like 1
@ Adrian Gabriel
Asta plus impresia ca "se face ceva".
Pentru ca nici pe aia asimptomatici (majoritar) nu-i détectezi, aia subfebrili sunt undeva în marja de eroare a aparatului, iar aia dintre aia febrili pe bune (putini procentual dintre toți purtătorii) ii detectezi doar pe tâmpiții care deși se simt rău ies la shopping. Deci de fapt e frecție.
Însă da ocazia conspiratonistilor sa se mai agite un pic. Ne-au salvat de vaccinuri, de 5g, acum ne scăpa și de termoscanare și de chipare, suntem pe mâini bune.
”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.
În prezent, afacerile de familie totalizează peste 18.000 de entități și reprezintă 22% din companiile din întreaga lume, în creștere de la aproape 16.200 în 2020. foto: Profimedia
Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).
Mă comparam cu foștii colegi care avansau în carieră și își cumpărau apartamente în New York și simțeam că am dat cu piciorul la tot. (Foto: Profimedia Images)
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pentru ca nici pe aia asimptomatici (majoritar) nu-i détectezi, aia subfebrili sunt undeva în marja de eroare a aparatului, iar aia dintre aia febrili pe bune (putini procentual dintre toți purtătorii) ii detectezi doar pe tâmpiții care deși se simt rău ies la shopping. Deci de fapt e frecție.
Însă da ocazia conspiratonistilor sa se mai agite un pic. Ne-au salvat de vaccinuri, de 5g, acum ne scăpa și de termoscanare și de chipare, suntem pe mâini bune.