Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
Plajă în vreme de covid. Două extreme: cum arată o plajă cu „țarcuri” în Franța si cum arată una „la liber” în Olanda
Foto Clement Mahoudeau/ AFP/ Profimedia
Restricţiile de călătorie şi măsurile de izolare socială pe care guvernele din întreaga lume le-au impus în încercarea de a stopa răspândirea coronavirusului au afectat grav turismul mondial.
Mai sus vedeți o plajă din localitatea La Grande Motte din Franța, unde autoritățile au impus distanțarea socială prin „țarcuri” împrejmuite cu sfoară.
În ultimele zile o serie de state au început să relaxeze restricțiile, unele permițând accesul populației pe plajă. Mai jos, o galerie foto despre cum se face plajă în vreme de covid în state precum Germania, SUA, Israel, Franța, Olanda, Marea Britanie. În timp ce pe unele plaje oamenii păstrează distanța, sunt și plaje aglomerate, precum în Olanda sau Marea Britanie.
CLIC PE IMAGINE PENTRU A DESCHIDE GALERIA FOTO
Sursa: Foto Clement Mahoudeau / AFP / Profimedia
O femeie face plajă într-o zonă marcată de municipalitate de-a lungul plajelor din La Grande Motte, în sudul Franței, pe 21 mai 2020. Franța a început relaxarea restricțiilor aplicate pentru a reduce răspândirea noului coronavirus.
Sursa: Foto Utrecht Robin/Abacapress.com / Abaca Press / Profimedia
Oamenii se bucură de plaja din Scheveningen, în apropiere de Haga, Olanda, pe 21 mai 2020. Foto Utrecht Robin/Abacapress.com / Abaca Press / Profimedia
Sursa: Foto Valery Hache/ AFP / Profimedia
Femei care poartă măști de protecție se usucă după ce au înotat, în zona plajei mediteraneene de-a lungul orașului Nisa, în sudul Franței, pe Riviera Franceză, la 16 mai 2020. Unele plaje de pe coasta Mediteranei se redeschid după două luni de blocare din cauza coronavirusului, dar vor fi rezervate numai pentru înot și mers pe jos. (Foto Valery Hache/ AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Pablo Tomasello/ AFP / Profimedia
Vedere aeriană cu oameni care se plimbă pe o plajă închisă în timpul pandemiei Covid-19 în Valparaiso, Chile, la 10 mai 2020.
Foto Pablo Tomasello/ AFP / Profimedia
Sursa: Foto Gideon Markowicz/ JINI via Xinhua/ Avalon.red / Avalon Editorial / Profimedia
Oamenii se relaxează pe o plajă din centrul orașului israelian Tel Aviv, pe fondul relaxării restricțiilor, la 19 mai 2020. Numărul de cazurile active de COVID-19 din Israel a scăzut sub 3.000 pentru prima dată începând cu 27 martie. (Foto Gideon Markowicz / JINI via Xinhua / Avalon.red / Avalon Editorial / Profimedia)
Sursa: Foto: Jack Guez/ AFP/ Profimedia
Această vedere aeriană realizată la 20 mai 2020 arată o parte din sezlongurile de pe o plajă din Tel Aviv. (Foto: Jack Guez/ AFP/ Profimedia)
Sursa: Foto Anthony Behar / ddp SUA / Profimedia
În vreme de pandemie COVID-19, un semn postat avertizează asupra pastrarii unei distanțe de doi metri pe plaja Coney Island din districtul Brooklyn din New York City, NY, 21 mai 2020. NYPD a anunțat că în weekendul Memorial Day va vor patrula plajele pentru o distanțare socială adecvată și pentru a înmâna măști populatiei. (Foto Anthony Behar / ddp SUA / Profimedia)
Sursa: Foto: Zarco/SIPA Press/ Profimedia
22 mai 2020. Barcelona, Spania - Mulți oameni vin în fiecare dimineață pe plaja La Barceloneta să facă sport, să facă o plimbare. În fiecare dimineață plaja este deschisă tuturor, între 6:00 și 10:00 (Foto: Zarco/SIPA Press/ Profimedia)
Sursa: Foto: Jens Büttner / AFP / Profimedia
Scaune de plajă goale cu distanța de siguranță, lângă digul de pe plaja Sellin din insula Rügen, Pomerania Occidentală, Germania. Începând cu data de 25.05.2020 turistii din alte state federale vor avea din nou voie să călătorească în nord-est. (Foto: Jens Büttner / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto: Axel Heimken /AFP / Profimedia
Doar câteva persoane sunt pe plaja Sf. Petru Ording sub soarele strălucitor. 21 mai 2020, Schleswig-Holstein, St. Peter Ording, Germania. (Foto: Axel Heimken /AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Karim Sahib / AFP / Profimedia
Plajă pe litoralul de lângă hotelul Burj al-Arab din Dubai, la 20 mai 2020, după relaxarea restricțiilor în Emiratele Arane Unite. (Foto
Karim Sahib / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Andrew Matthews / Imagini PA / Profimedia
Aglomerație pe plaja Bournemouth din Dorset, Marea Britanie, 20 mai 2020. (Foto Andrew Matthews / Imagini PA / Profimedia)
Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.
„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).
Situația umanitară critică din Cuba a ajuns în atenția publicului internațional “grație” amenințărilor recente ale lui Donald Trump de a schimba regimul de la Havana - deși ea nu este, de fapt, nicio noutate.
Într-o Românie în care ne întrebăm ce se întâmplă cu agricultura, cu producția locală, cu importurile, Lidl România tocmai a anunțat că pune pe masă peste 285 de milioane de euro pentru anul financiar 2026.
Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.