Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum știi dacă copilul tău te aude cu adevărat. Dr Diana Ionescu, medic primar ORL: „Din nefericire, diagnosticăm copii cu surditate la 3 ani”

Deși are un program național de testare a auzului la nou-născuți, puține maternități din România asigură acest screening la venirea unui copil pe lume (n.r. la finele lui 2018, Ministerul Sănătății a extins programul în 186 de maternități și secții de terapie intensivă neonatală). Testul este rapid și deloc dureros, dar din „n” motive sunt unități medicale de stat și private care nu îl efectuează. Asta în condițiile în care trei copii dintr-o mie se nasc cu hipoacuzie, adică cu surditate, chiar dacă provin din părinți sănătoși.

Diana Ionescu este medic primar ORL, este și chirurg și conduce secția de ORL a Spitalului Clinic pentru Copii „Dr. Victor Gomoiu” din București.

Este omul care „pune ochelari urechilor”, așa cum i-a spus un pacient de-o șchioapă într-o zi, și cea care se ambiționează să-i educe pe români că auzul e singurul simț uman care se reface. 

Diana Ionescu a pus în practică înaintea statului român un proiect dedicat nou-născuților, prin care aceștia să fie testați în maternități: „Auzul, un dar. Nu-l ignora”. Ulterior, această componentă a intrat și în preocupările Ministerului Sănătății.

La Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro, Diana Ionescu vorbește despre auz, nevoia de a-l asculta pe celălalt, dar și despre încăpățânarea noastră de a ne „deschide” urechile.

Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

Potrivit statisticilor, trei copii din o mie se nasc cu hipoacuzie congenitală, deși părinții nu au probleme cu auzul. Din păcate, această hipoacuzie neosenzorială nu se vede la naștere, iar un nou-născut cu hipoacuzie se dezvoltă absolut normal, exact ca un copil perfect sănătos, spune dr Diana Ionescu. Și atunci părinții – dacă acestuia nu i se face screeningul la naștere – nu pot ști că bebelușul lor are o problemă. Semnele de întrebare apar în jurul vârstei de un an. Din păcate, afirmă medicul ORL, sunt descoperiți mulți copii ajunși la vârste între 3 și 5 ani nediagnosticați, „ceea ce este foarte dureros”, deși în România există un program național de testare neonatală. 

„Screeningului auzului se face în toate maternitățile, imediat după naștere, și este total nedureros”, afirmă Diana Ionescu. „În plus, durează de la câteva secunde până la 3 minute, dar trebuie obligatoriu efectuat tuturor nou-născuților.

Din păcate, câteodată, acest test nu este efectuat din „n” motive; uneori obiective: poate aparatul este stricat în unele maternități, până la pachete care trebuie plătite în maternitățile private, șamd. Și așa testul nu este făcut, ceea ce este foarte grav, pentru că auzul este singurul simț care se poate reface sau, vorbind mai laic, este singurul simț care poate fi înlocuit de un device”, explică invitata Podcastului, dar până la acel dispozitiv sunt alți pași care trebuie parcurși.

Primul rămâne testarea nou-născutului.

Ce se întâmplă dacă copilul nu o trece, ce trebuie să știe un părinte în acest caz? Că testul se repetă, după o lună, ori în maternitate, ori în centrele specializate de audiologie, spune medicul Diana Ionescu.

Dacă copilul nu a trecut nici la al doilea test se ridică suspiciunea de hipoacuzie, ceea ce nu înseamnă obligatoriu că cel mic nu aude. Urmează să fie repetate atât otoemisiunile acustice cât și restul de teste, punctează specialistul ORL. Potrivit acesteia, testarea hipoacuziei la copilul mic și la sugar este asemănătoare unui puzzle: „Punem testările succesive una lângă alta până avem o hartă a auzului nou-născutului, o audiogramă”.

Dacă copilul are o hipoacuzie, în funcție de tip și de grad - este ușoară, este medie, este severă, este profundă -, există tratamente diferite. Mai întâi copilul se protezează auditiv, iar dacă este o hipoacuzie profundă el va beneficia de implant cochlear, în cadrul unui alt program național derulat, de protezare auditivă.

Întrebată ce înseamnă un implant cochlear, Diana Ionescu afirmă că, pentru ea, este „o minune a tehnicii”: „Gândiți-vă că urechea noastră externă captează sunetele, urechea medie le transformă în vibrații, iar urechea internă – cochlea – în impulsuri; impulsuri care sunt transmise creierului. Acest implant cochlear înlocuiește celulele noastre ciliate, care nu funcționează, din urechea medie, cu o piesă, cu un device. Adică cu un snop de electrozi care, printr-o intervenție chirurgicală, se introduce în cochlea copilului. Acest dispozitiv are două părți: un procesor extern și acest snop de electrozi care se pune în urechea internă. Electrozii suplinesc celulele ciliate care sunt defecte, să le spunem așa”.

Dispozitivul este flexibil și are dimensiunea unui ac, mai spune invitata Podcastului, dar dincolo de descriere, el are un rol fantastic: de a ajuta la restabilirea auzului. „Să ne gândim că simțul nostru auditiv nu reprezintă doar capacitatea de a detecta sunete sau de a înțelege cuvinte. Te gândești la râsului unui copil, la foșnetele frunzelor în pădure, la emoția unui cântec, ori la vocea persoanei iubite. Și atunci implantul cochlear reprezintă mai mult decât înțelegerea unui simplu sunet și să revenim la ce spuneam: la testarea nou-născutului în maternitate. Pentru că, dacă sunt depistați acești copii din timp pot beneficia de tratament precoce. Dacă ei sunt depistați târziu... Fiecare lună de întârziere reprezintă ani în dezvoltarea neuropsihică a unui copil.”

La Spitalul „Dr. Victor Gomoiu” funcționează în cadrul compartimentului ORL un Laborator de Audiologie. Deși echipa medicală de aici nu ducea lipsă de pacienți, nu dispunea de instrumente și nici de aparatură pentru a le pune un diagnostic de certitudine nou=născuților și copiilor: E surd sau nu e surd? Și dacă e surd, cât e surd? E mediu, e profund?, rememorează Diana Ionescu dificultățile cu care s-a confruntat inițial. Cu sprijinul financiar oferit de Fundația Vodafone România, medicul a derulat proiectul „Auzul, un dar. Nu-l ignora” prin care a achiziționat toată aparatura necesară dotând Laboratorul de Audiologie. Astfel, inclusiv copii care veneau cu diagnostice precum autism, ADHD au fost descoperiți ca fiind de fapt hipoacuzici, afirmă doctorul Ionescu: „Iar toată zbaterea asta a lor venea din faptul că nu auzeau”.

„Fundația Vodafone România ne-a fost partener în două rânduri” (nr. 2005 și 2016, bugetul fiind de 40.000 de euro), mai spune aceasta precizând că după dotarea laboratorului, diagnosticarea unui număr ridicat de pacienți (n.r. în perioada iulie 2016-martie 2017, peste 500 de pacienți nou-născuți și adolescenți au beneficiat de testări auditive performante) și creșterea adresabilității la nivel național, la „Gomoiu” au început să fie efectuate operații ORL. Am închis practic cercul”, afirmă Diana Ionescu.

Întrebată cum se face testarea în cazul unui copil nonverbal, medicul primar ORL spune că există „niște teste relativ simple, total obiective”, care sunt folosite pentru aceștia. „Nu vorbim de o audiogramă pentru copilul mare în care el apasă pe buton și e o colaborare între medic, audiolog și protezist și copil, ci niște teste care ne pun diagnosticul, categoric și cu iscusința doctorului de a le interpreta. Există otoemisiunile acustice, potențialele evocate de trunchi cerebral, astfel încât copiii care nu puteau fi investigați în somn natural sunt sedați la sală cu ajutorul medicului anestezist. Ei fac o incursiune în lumea viselor, iar noi facem aceste testări obiective cu copilul sedat. În funcție de rapiditatea răspunsului – pentru că sunt copii care aud și testul iese imediat -, testul poate dura între 15 – 20 minute și 40 de minute și avem o hartă a auzului. Când copilul s-a trezit deja știm încotro să o luăm vizavi de diagnosticul de certitudine: este hipoacuzic, nu este, în ce parametri și ce e de făcut mai departe”.

Medicul vorbește pentru Republica.ro și despre ce descoperă atunci când face anamneza unui mic pacient, dar și despre „tratamentele” la care recurg unii părinți atunci când se confruntă cu recomandarea unei manevre chirurgicale banale: scoaterea polipilor pentru copil, de exemplu. „De multe ori tot ei mă ceartă după ce văd beneficiile asupra copilului și îmi spun că de ce nu am insistat mai mult să îi conving. Le mai spun: Am încercat, dar nu ați vrut să auziți”. Mărturisește și că nu are legal soluții la îndemână atunci când un părinte refuză o intervenție salvatoare pentru copil și, din păcate, se confruntă și cu astfel de situații.

Întrebată ce o nemulțumește în sistemul de sănătate când este vorba despre domeniul ORL („nas, gât și urechi, cum el cunoscut laic”), Diana Ionescu vorbește despre inexistența uni registru național al copiilor hipoacuzici, astfel încât aceștia să fie înregistrați și arondați unor centre, iar procedura să fie transparentă și, în funcție de numărul acestora, să se distribuie și aceste implante cochleare.

Tot aici amintește și de faptul că, în 2022, sunt maternități publice și private care nu fac nou-născuților screeningul de auz deși acesta este obligatoriu.

Ce planuri are medicul Diana Ionescu și ce și-ar dori să se întâmple pentru copiii din România la intrarea în colectivitate, ce înseamnă audiograma comportamentală, dar și care este costul unui implant cochlear aflați ascultând Podcastul de Fapte Bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult
sound-bars icon