Școala gimnazială numărul 1 din comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, are astăzi un website datorită unui elev, care l-a realizat ca să participe la un concurs. Când elevul a absolvit, colegii lui mai mici au preluat ștafeta și au continuat să actualizeze informațiile, povestește Ana Eleftărescu, program manager la Fundației Orange care coordonează programul Digitaliada. „Am avut un elev care a și câștigat concursul nostru anual de resurse digitale, categoria specială pentru elevi. A câștigat cu site-ul școlii înainte de pandemie și ulterior s-a dovedit foarte util. Și a spus: Eu nici măcar nu am participat ca să câștig, dar ce am învățat și felul în care am fost motivat să continui să învăț informatica la liceu a fost un câștig foarte mare”, a spus Ana Eleftărescu, în cadrul Podcastului pentru Minte, realizat cu susținerea Brio.ro și UiPath Foundation și amplificat de Republica.
Ce aplicații pot folosi ca să-i explic copilului într-un mod mai prietenos și pe înțelesul lui fracțiile?
Început în anul 2016 de către Fundația Orange, programul Digitaliada se desfășoară în 50 de școli din mediul rural, iar scopul său este dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Dincolo de crearea unor laboratoare dotate cu tablete, proiectoare și, în unele cazuri, table smart, programul s-a axat pe oferirea de cursuri și resurse metodologice pentru profesori, astfel încât aceștia să folosească în mod eficient tehnologia în predare. „Am început cu matematica și TIC pentru care am dezvoltat și ghiduri de predare. Un profesor de matematică poate să ia acest ghid: Azi am lecția despre fracții. Ce aplicații pot folosi ca să-i explic copilului într-un mod mai prietenos și pe înțelesul lui fracțiile? Fiecare lucrează individual, le dau și teme de grup, le dau și testări interactive folosind tot felul de aplicații la limita dintre joc și evaluare. Am creat în 2019 un learning management system, apoi a venit pandemia și a fost foarte util. A fost gratuit și a fost folosit de mult mai multe școli decât sunt în program, sunt 800 de școli care îl folosesc în mod constant”, a explicat ea în timpul unei discuții cu jurnalistul Claudiu Pândaru și cu profesorul universitar Dragoș Iliescu, fondatorul platformei educaționale Brio.ro.
„La ce îți ajută dacă ai elevi cu literație digitală și nu ai profesori cu literație digitală?”
În ultimii ani, dezvoltarea competențelor digitale a devenit o necesitate pentru a trăi, munci și învăța într-o lume din ce în ce mai tehnologizată. Din păcate, România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol, iar pentru a reduce din decalaj nevoie de o abordare pe cel puțin două niveluri: „La ce îți ajută dacă ai elevi cu literație digitală și nu ai profesori cu literație digitală?”, se întreabă retoric Dragoș Iliescu, care subliniază că și în privința digitalizării trebuie să vizăm fondul problemei. „Adoptăm forma, iar fondul nu e. Ne amintim de computerele care stăteau la Poșta Română cu husa pe ele, am mai văzut asta. Simplul fapt că îi dotezi pe oameni și îi ajuți să folosească tehnologia nu îi va face să utilizeze tehnologia dacă nu văd valoare acolo și dacă nu au dobândit competențele necesare”, este de părere el.
„Am observat că în digital e mult mai greu să te pregătești de pe o zi pe alta”
Predarea în format digital cere o pregătire mai laborioasă decât cea față în față. „Am observat că în digital e mult mai greu să te pregătești de pe o zi pe alta. Dacă nu ți-ai pregătit exercițiile, nu sunt acolo, dacă nu ai pregătit quiz-ul dinainte nu e acolo, atrage atenția Dragoș Iliescu.
Potrivit lui, pentru ca digitalizarea educației să devină o realitate, este nevoie de o masă critică de profesori, care să utilizeze tehnologia la clasă, iar aceasta încă nu a fost atinsă în România.
În timpul cursurilor din programul Digitaliada, au existat însă semnale încurajatoare din partea profesorilor. Dascăli care se apropiau de pensie și veniseră inițial la curs doar pentru diplomă s-au dovedit foarte receptivi și implicați în activități, odată ce și-au dat seama că tehnologia le ușurează munca, subliniază Ana Eleftărescu. În ceea ce privește competențele digitale, „mai sunt profesori dispuși să învețe de la elevi. Mă bucur foarte mult să văd asta, este și o altă abordare a lor față de pedagogie, nu mai există acea rigiditate - eu sunt profesorul și eu nu trebuie să învăț nimic în plus, nu sunt aici doar ca să livrez ceva”.
Școala online a fost o provocare și pentru elevi și pentru profesori. Ana Eleftărescu rezumă neajunsurile sale prin răspunsul dat de un copil la un chestionar al Fundației cu privire la acest aspect. „Școala online ar fi ca un prieten lângă care mă simt relaxat, dar nu știu dacă aș putea învăța foarte multe lucruri de la el și nu știu dacă aș putea ține o prietenie de lungă durată cu școala online. Mi se pare atât de frumos și creativ spus. Și copiii au perceput minusurile școlii online”, spune ea.
Dar faptul că au existat neajunsuri în timpul predării exlusiv online nu înseamnă că digitalizarea trebuie să dispară din educație, ci dimpotrivă. Tehnologia trebuie folosită la clasă pentru a potența învățarea față în față. „Copiii sunt dezamăgiți că s-au întors integral la cretă și la tablă. A fost total abandonată unealta digitalului și în zonele în care studiile arătau de dinainte că este eficientă. Nu pentru a înlocui educația față în față, ci pentru a o completa”.
Ascultați integral Podcastul pentru minte, amplificat de Republica și susținut de Brio.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.