„Învățarea formală este desigur importantă. Nu militez pentru a ignora cunoștințele și pentru a nu ne expune copiii la cultură, istorie, artă, matematică, ci pentru a nu accentua memorarea și asimilarea informațiilor ca fiind obiectivul fundamental al învățării. Expunerea la diversitate va sculpta capacitatea copiilor de a gestiona complexitatea care îi așteaptă la locurile de muncă ale viitorului”, spune Andrei Ion, expert în domeniul resurselor umane, într-un interviu acordat Republica.ro. (Foto: pongnathee kluaythong / Alamy / Profimedia)

Un raport Brio, platforma digitală pentru îmbunătățirea performanței școlare, arată printre altele că, în proporție de 21,4%, nivelul alfabetizării digitale a elevilor este asociat cu atitudinea pozitivă a acestora față de tehnologie. Altfel spus, cu cât elevii percep tehnologia ca fiind mai importantă și utilă în viețile lor, cu atât au un nivel al competențelor digitale mai ridicat. Pentru o creștere de aproximativ 15 puncte (din 100) în nivelul alfabetizării digitale al elevilor, studiul Brio arată că este necesară o creștere de 1,2 (din 5) puncte în nivelul atitudinii pozitive față de tehnologie.

„În lumina lunii un ou mic stătea pe o frunză. Într-o duminică dimineață soarele răsări şi din ou ieși o omidă micuță şi foarte flămândă. Porni să caute ceva de mâncare. Luni a trecut printr-un măr, dar tot îi era foarte foame. Marți a trecut prin două pere, dat tot îi era foarte foame. Miercuri a trecut prin trei prune, dar tot îi era foarte foame.” Foto: Getty Images

Fermierii din Germania fac cursuri de literație digitală, pentru a ști cum să programeze utilajele cu care lucrează. Multe dintre mașini merg fără șofer, iar ei învață, de exemplu, cum să fixeze adâncimea la care semănătoarea să sape terenul, setează distanțele pentru plantarea semințelor, cât și numărul de semințe.

Potrivit raportului, 42% dintre elevii din eșantionul studiat se încadrează, din punct de vedere al literației, la nivelul nefuncțional, 47% la nivelul minim funcțional și doar 11% la nivelul funcțional. Mai grav, 45% dintre elevii aflați la nivel minim funcțional, ceea ce echivalează cu aproximativ 15-20% din populația școlară, sunt, potrivit raportului, „la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva”. (Foto: Getty Images)

În 2018, la proba de citire a PISA, 41% dintre elevii români nu au reușit să demonstreze abilități elementare de înțelegere a unui text, aflându-se în zona de analfabetism funcțional.

Sebi, un puști timid, în vârstă de 12 ani, locuiește în apropiere de vama Siret, într-un sat mic și uitat de lume din Botoșani. Acum doi ani, în pandemie, la fel ca pentru mulți copii din familii vulnerabile, să participe la cursurile online devenise pentru el o adevărată corvoadă.

Școala gimnazială numărul 1 din comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, are astăzi un website datorită unui elev, care l-a realizat ca să participe la un concurs. Când elevul a absolvit, colegii lui mai mici au preluat ștafeta și au continuat să actualizeze informațiile, povestește Ana Eleftărescu, program manager la Fundației Orange care coordonează programul Digitaliada.

Starea de alertă s-a încheiat, iar școala online a rămas, cel puțin deocamdată, un capitol închis din istoria recentă a educației românești. Însă progresele în ceea ce privește digitalizarea trebuie menținute, iar oportunitatea oferită de PNRR nu trebuie ratată, spune Gabi Bartic, CEO al platformei educaționale Brio.ro. Însă, subliniază ea, digitalizarea nu reprezintă un scop în sine.

Cea mai mare sumă de bani vine de la oamenii de afaceri Horia Manda și Valentin Tăbuș, parteneri în AXXESS Capital, care au semnat deja cu Brio o investiție de 550.000 de euro.