Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, pe care îl acuză de crime de război

Vladimir Putin - Z

Foto: Profimedia Images

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, oficialul rus acuzat că se află în centrul unei scheme de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Cei doi sunt considerați responsabili pentru crime de război.

Moscova a spus că instanța „nu are nicio însemnătate” pentru Rusia, în timp ce oficialii ucraineni au lăudat anunțul. Potrivit CNN, șeful de stat major al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andri Yermak, a declarat că mandatul de arestare este „doar începutul”.

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior”, a anunțat CPI. Aceeași acuzație o vizează și pe Lvova-Belova, care îndeplinește funcția de comisar pentru drepturile copilului în cadrul cancelariei președintelui rus.

Cazul a fost instrumentat de procurorul Karim A. A. Khan KC, care a spus că mulți dintre acești copii au fost dați spre adopție în Rusia, cu scopul de a fi eliminați definitiv din propria lor țară.

„Incidentele identificate de biroul meu includ deportarea a cel puțin sute de copii luați din orfelinate și case de îngrijire a copiilor. Mulți dintre acești copii, susținem, au fost de atunci dați spre adopție în Federația Rusă. Legea a fost modificată în Federația Rusă, prin decrete emise de președintele Putin, pentru a accelera acordarea cetățeniei ruse, facilitând adoptarea acestora de către familiile ruse.

Biroul meu susține că aceste acte, printre altele, demonstrează intenția de a elimina definitiv acești copii din propria lor țară. La momentul acestor deportări, copiii ucraineni erau persoane protejate prin Convenția a IV-a de la Geneva.

De asemenea, am subliniat în cererea noastră că majoritatea actelor din acest model de deportări au fost efectuate în contextul actelor de agresiune comise de forțele militare ruse împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, care au început în 2014.

În septembrie anul trecut, m-am adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și am subliniat că investigarea presupusei deportări ilegale a copiilor din Ucraina era o prioritate pentru biroul meu. Impactul uman al acestor crime a fost clarificat și în timpul celei mai recente vizite mele în Ucraina. Pe când eram acolo, am vizitat una dintre casele de îngrijire din care ar fi fost luați copiii, aproape de frontul actual al conflictului. Relatările celor care au avut grijă de acești copii și temerile lor cu privire la ce s-a întâmplat cu ei au subliniat nevoia urgentă de acțiune.

Trebuie să ne asigurăm că cei responsabili pentru presupusele crime sunt trași la răspundere și că copiii sunt reintegrați în familiile și comunitățile lor. După cum am afirmat atunci, nu putem permite copiilor să fie tratați ca și cum ar fi prada de război”, a transmis procurorul. Acesta a subliniat că acesta este primul pas în ceea ce privește situația din Ucraina și că biroul său urmărește multiple linii de investigație.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult