Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, pe care îl acuză de crime de război

Foto: Profimedia Images

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, oficialul rus acuzat că se află în centrul unei scheme de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Cei doi sunt considerați responsabili pentru crime de război.

Moscova a spus că instanța „nu are nicio însemnătate” pentru Rusia, în timp ce oficialii ucraineni au lăudat anunțul. Potrivit CNN, șeful de stat major al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andri Yermak, a declarat că mandatul de arestare este „doar începutul”.

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior”, a anunțat CPI. Aceeași acuzație o vizează și pe Lvova-Belova, care îndeplinește funcția de comisar pentru drepturile copilului în cadrul cancelariei președintelui rus.

Cazul a fost instrumentat de procurorul Karim A. A. Khan KC, care a spus că mulți dintre acești copii au fost dați spre adopție în Rusia, cu scopul de a fi eliminați definitiv din propria lor țară.

„Incidentele identificate de biroul meu includ deportarea a cel puțin sute de copii luați din orfelinate și case de îngrijire a copiilor. Mulți dintre acești copii, susținem, au fost de atunci dați spre adopție în Federația Rusă. Legea a fost modificată în Federația Rusă, prin decrete emise de președintele Putin, pentru a accelera acordarea cetățeniei ruse, facilitând adoptarea acestora de către familiile ruse.

Biroul meu susține că aceste acte, printre altele, demonstrează intenția de a elimina definitiv acești copii din propria lor țară. La momentul acestor deportări, copiii ucraineni erau persoane protejate prin Convenția a IV-a de la Geneva.

De asemenea, am subliniat în cererea noastră că majoritatea actelor din acest model de deportări au fost efectuate în contextul actelor de agresiune comise de forțele militare ruse împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, care au început în 2014.

În septembrie anul trecut, m-am adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și am subliniat că investigarea presupusei deportări ilegale a copiilor din Ucraina era o prioritate pentru biroul meu. Impactul uman al acestor crime a fost clarificat și în timpul celei mai recente vizite mele în Ucraina. Pe când eram acolo, am vizitat una dintre casele de îngrijire din care ar fi fost luați copiii, aproape de frontul actual al conflictului. Relatările celor care au avut grijă de acești copii și temerile lor cu privire la ce s-a întâmplat cu ei au subliniat nevoia urgentă de acțiune.

Trebuie să ne asigurăm că cei responsabili pentru presupusele crime sunt trași la răspundere și că copiii sunt reintegrați în familiile și comunitățile lor. După cum am afirmat atunci, nu putem permite copiilor să fie tratați ca și cum ar fi prada de război”, a transmis procurorul. Acesta a subliniat că acesta este primul pas în ceea ce privește situația din Ucraina și că biroul său urmărește multiple linii de investigație.