Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Da, „jandarmii” au provocat violența. „În 30 de secunde nu am mai putut respira, am căzut în genunchi pe caldarâm dimpreună cu alți oameni. În spatele meu o fată horcăie, stând pe burtă pe asfalt”

protest - 10 august (Foto credit: Paula Rusu)

(Foto credit: Paula Rusu)

Am fost la protest, fiindcă sunt ziarist înainte de orice. Sunt șocată de ceea ce am trăit.  Ceea ce povestesc s-a întâmplat numai în zona pașnică - eu nu am fost deloc în partea cu violențe -, în jurul orei 21:00, cu două ore înainte de dezastrul care a urmat.

Am intrat dinspre Aviatorilor unde erau trupe antitero, jandarmi călăre și jandarmi cu câini. În mjlocul drumului era amplasat un gard de 2 metri și jumătate, ancorat cu bare de oțel de un camion al Jandarmeriei. Eram curioasă să văd fețele protestatarilor, reacțiile lor. Oameni de toate vârstele scandau, unii aveau vuvuzele, steaguri, o vânzoleala obișnuită, am mai văzut-o și la alte proteste. Am început să fotografiez steagurile altor țări aduse de protestatari. 

Am ajuns lângă gardurile din partea stângă a Guvernului. Singurii care atingeau acele garduri erau cordoanele de jandarmi. Nicio violență, doar scandări. Lângă mine niște femei strigă: „Hoții, hoții. Jandarmeria apără hoția. Noi vă plătim salariile". Într-o fracțiune de secundă unul dintre jandarmi dau cu spray lacrimogen înspre femei, care se trag speriate înapoi. Alți doi jandarmi aruncă spre ele cu grenade cu gaze lacrimogene. Lumea se dă înapoi un pas. Îmi pare atât de neverosimilă scena, că nu percutez.

În 30 de secunde nu am mai putut respira, am căzut în genunchi pe caldarâm dimpreună cu alți oameni. Un tânăr îmi întinde o batistă de hârtie. În spatele meu o fată horcăie, stând pe burtă pe asfalt. Reiau. Nu a comis nimeni nicio agresiune, nicio tentativă, nicio violență împotriva jandarmilor. Au dat cu gaze fiindcă au putut. Una din nenumăratele instigări pricinuite de jandarmi. Am plecat spre marginea pieței, către muzeul Antipa. Abia vedeam de lacrimi, abia respiram de la usturime.

A fost momentul în care au început să dea cu niște, nu știu cum să le numesc, bubuiau ca niște bombe și împrăștiau gaz lacrimogen deasupra mulțimii pașnice. Subliniez, pașnice. Fumul ăla care se vede deasupra mulțumii în poze e gaz lacrimogen. Uitați-vă la poze. Cu fiecare bubuială, care au început să fie tot mai dese, mulțimea izbucnea: „Nu plecăm, nu plecăm!"

Două ore au dat cu gaze lacrimogene în zonele unde era lumea pașnică. Bubuia ca la război. Oameni în toată firea cădeau din picioare. Consider că Jandarmeria a instigat sistematic, prefațând un deznodământ de nedorit.

Ce a urmat, o oroare. Aproape 300 de protestarari și vreo 10 jandarmi răniți (cifre aproximative).

Vă spun ca un om care respiră cu un singur plămân. Două lucruri au o valoare de necuprins pentru om: libertatea și sănătatea. Nu știi ce ai până nu pierzi una sau alta.

În loc de concluzie: sper că femeia jandarm abandonată de colegi în mijlocul mulțimii să fie bine. Sper că toți huliganii care au generat violențele să își încaseze pedeapsa. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă ai fi rămas la Guiță TV, ai fi scris că tu ești de vină pentru ce ai pățit, că jandarmii și-au făcut datoria.
    • Like 0
    • @ Florian Nicolaescu
      Gravity check icon
      Dar nu a rămas, și-a dat demisia...
      • Like 0
  • Antena, RTV. Adevarat! Ziarista inainte de orice.... Cred ca si Dragnea ar putea spune cam la fel, politician inainte de toate!
    • Like 0

Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult