Da, „jandarmii” au provocat violența. „În 30 de secunde nu am mai putut respira, am căzut în genunchi pe caldarâm dimpreună cu alți oameni. În spatele meu o fată horcăie, stând pe burtă pe asfalt”

(Foto credit: Paula Rusu)

Am fost la protest, fiindcă sunt ziarist înainte de orice. Sunt șocată de ceea ce am trăit.  Ceea ce povestesc s-a întâmplat numai în zona pașnică - eu nu am fost deloc în partea cu violențe -, în jurul orei 21:00, cu două ore înainte de dezastrul care a urmat.

Am intrat dinspre Aviatorilor unde erau trupe antitero, jandarmi călăre și jandarmi cu câini. În mjlocul drumului era amplasat un gard de 2 metri și jumătate, ancorat cu bare de oțel de un camion al Jandarmeriei. Eram curioasă să văd fețele protestatarilor, reacțiile lor. Oameni de toate vârstele scandau, unii aveau vuvuzele, steaguri, o vânzoleala obișnuită, am mai văzut-o și la alte proteste. Am început să fotografiez steagurile altor țări aduse de protestatari. 

Am ajuns lângă gardurile din partea stângă a Guvernului. Singurii care atingeau acele garduri erau cordoanele de jandarmi. Nicio violență, doar scandări. Lângă mine niște femei strigă: „Hoții, hoții. Jandarmeria apără hoția. Noi vă plătim salariile". Într-o fracțiune de secundă unul dintre jandarmi dau cu spray lacrimogen înspre femei, care se trag speriate înapoi. Alți doi jandarmi aruncă spre ele cu grenade cu gaze lacrimogene. Lumea se dă înapoi un pas. Îmi pare atât de neverosimilă scena, că nu percutez.

În 30 de secunde nu am mai putut respira, am căzut în genunchi pe caldarâm dimpreună cu alți oameni. Un tânăr îmi întinde o batistă de hârtie. În spatele meu o fată horcăie, stând pe burtă pe asfalt. Reiau. Nu a comis nimeni nicio agresiune, nicio tentativă, nicio violență împotriva jandarmilor. Au dat cu gaze fiindcă au putut. Una din nenumăratele instigări pricinuite de jandarmi. Am plecat spre marginea pieței, către muzeul Antipa. Abia vedeam de lacrimi, abia respiram de la usturime.

A fost momentul în care au început să dea cu niște, nu știu cum să le numesc, bubuiau ca niște bombe și împrăștiau gaz lacrimogen deasupra mulțimii pașnice. Subliniez, pașnice. Fumul ăla care se vede deasupra mulțumii în poze e gaz lacrimogen. Uitați-vă la poze. Cu fiecare bubuială, care au început să fie tot mai dese, mulțimea izbucnea: „Nu plecăm, nu plecăm!"

Două ore au dat cu gaze lacrimogene în zonele unde era lumea pașnică. Bubuia ca la război. Oameni în toată firea cădeau din picioare. Consider că Jandarmeria a instigat sistematic, prefațând un deznodământ de nedorit.

Ce a urmat, o oroare. Aproape 300 de protestarari și vreo 10 jandarmi răniți (cifre aproximative).

Vă spun ca un om care respiră cu un singur plămân. Două lucruri au o valoare de necuprins pentru om: libertatea și sănătatea. Nu știi ce ai până nu pierzi una sau alta.

În loc de concluzie: sper că femeia jandarm abandonată de colegi în mijlocul mulțimii să fie bine. Sper că toți huliganii care au generat violențele să își încaseze pedeapsa.